Experiența lui Daniel

[The Review and Herald, January 25, 1881.]

Daniel ar fi putut găsi o scuză plauzibilă pentru a se îndepărta de obiceiurile sale de strictă cumpătare; însă aprobarea lui Dumnezeu i-a fost mai scumpă decât favoarea celui mai puternic om de pe pământ, mai scumpă decât însăși viața, bucurându-se, datorită comportamentului său plăcut, de favoarea lui Melzar, dregătorul care se îngrijea de tinerii evrei, Daniel a cerut să le fie îngăduit să nu mănânce din cărnurile împăratului și să nu bea din vinul său. Melzar s-a temut că, dacă va fi de acord cu această cerere, împăratul s-ar putea supăra și astfel să fie pusă în primejdie propria sa viață. Ca și mulți din zilele noastre, el s-a temut că o dietă cumpătată ar da acestor tineri o înfățișare palidă și bolnăvicioasă și o tărie musculară deficitară, în timp ce hrana îmbelșugată de la masa împăratului i-ar face roșii în obraji și frumoși și capabili de o activitate fizică mai bună.SS 64.2

Daniel a cerut ca problema să se hotărască în urma unei încercări timp de zece zile — o scurtă perioadă de timp, în care tinerilor evrei să li se îngăduie să mănânce hrană simplă, în timp ce tovarășii lor să se înfrupte din delicatesele împăratului. În cele din urmă, cererea a fost acceptată și atunci Daniel fost sigur că a avut câștig de cauză. Deși nu era decât un tânăr, el era conștient de efectele vătămătoare ale vinului și ale viețuirii destrăbălate asupra sănătății fizice și mintale.SS 64.3

La sfârșitul celor zece zile, rezultatul s-a dovedit a fi contrar așteptărilor lui Melzar. Nu doar în ce privește înfățișarea, dar și în privința activității fizice și a tăriei mintale, cei care au dovedit înfrânare în deprinderile lor au arătat o superioritate evidentă față de tovarășii lor care au fost îngăduitori față de poftă. Ca urmare a acestei încercări, lui Daniel și tovarășilor săi le-a fost îngăduit să-și continue dieta lor simplă pe toată perioada instruirii pentru treburile împărăției.SS 65.1

Domnul a privit cu mulțumire hotărârea și tăgăduirea de sine a tinerilor evrei și binecuvântarea Lui i-a însoțit. El “le-a dat știință și pricepere pentru tot felul de scrieri și înțelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile și în toate visele”. (Daniel 1, 17.) La sfârșitul acestor trei ani de instruire, când iscusința și realizările lor au fost puse la încercare de către împărat, el “nu a găsit pe nici unul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria. De aceea au fost primiți în slujba împăratului. În toate lucrurile care cereau înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți vrăjitorii și cititorii în stele, care erau în toată împărăția lui”. (Daniel 1, 19.20.)SS 65.2

Aici este o lecție pentru toți, dar în special pentru tineri. O conformare strictă față de cerințele lui Dumnezeu este benefică pentru sănătatea trupului și a minții. Pentru a putea atinge cel mai înalt standard în privința realizărilor morale și intelectuale, este necesar să căutăm înțelepciune și putere de la Dumnezeu și să fim cumpătați în toate obiceiurile vieții. În experiența lut Daniel și a tovarășilor săi, avem un exemplu de biruință a principiului asupra ispitei de a fi îngăduitori cu apetitul. Aceasta ne arată că, prin respectarea principiului religios, tinerii pot avea biruință asupra poftelor firii pământești, rămânând credincioși cerințelor lui Dumnezeu, chiar dacă aceasta i-ar costa un mare sacrificiu.SS 65.3

Ce-ar fi fost dacă Daniel ar fi făcut compromis cu acei dregători păgâni și ar fi cedat presiunii situației, mâncând și bând așa cum era obiceiul la babilonieni? Acea singură ocazie de îndepărtare de la principiu le-ar fi slăbit simțul dreptății și al oroarei față de păcat. Îngăduirea poftei ar fi atras după sine sacrificarea tăriei fizice, a clarității minții și a puterii spirituale. Un pas greșit ar fi condus cu siguranță spre alți pași greșiți, până ce legătura lor cu Cerul ar fi fost pusă în primejdie, iar ei ar fi fost târâți în ispită....SS 66.1

Viața lui Daniel constituie o exemplificare inspirată a ceea ce înseamnă un caracter sfințit. Sfințirea biblică are de-a face cu întreaga ființă a omului.... Este imposibil ca cineva să aibă parte de binecuvântarea sfințirii în timp ce continuă să fie egoist și lacom. Oamenii de felul acesta gem sub povara neputințelor datorită unor obiceiuri greșite în mâncare și băutură, care constituie încălcarea legilor vieții și sănătății. Mulți își slăbesc organele digestive prin îngăduirea apetitului pervertit. Este uimitoare puterea de rezistență a organismului omenesc expus abuzurilor; însă a persista în obiceiuri greșite, mâncând și bând în exces, va duce la slăbirea tuturor funcțiilor corpului. Fie ca aceștia care și-au slăbit puterile să se gândească ce ar fi putut să fie dacă ar fi trăit în mod cumpătat și și-ar fi îngrijit sănătatea, în loc să abuzeze de ea. Prin satisfacerea poftei pervertite și a patimii, chiar cei care pretind că sunt creștini slăbesc lucrarea naturii și puterile fizice, mintale și morale. Unii dintre cei care fac aceste lucruri pretind că sunt sfințiți de Dumnezeu, însă o astfel de pretenție este neîntemeiată....SS 66.2