Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
O Le Finauga Tele - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Mataupu 24—Totonu O Le Mea E Silisili Ona Pa'ia

    Na avea le mata'upu o le malumalu o le ki na tatalaina ai le mealilo o le faamoemoega lē taulau o le 1844. Na faaalia mai ai i le mafaufau se tino e tasi o ni fe'au o le upu moni - o ni fe'au na ō gatasi ma fesoota'i lelei, ma ua fai lea ma molimau e iloa ai o le aao o le Atua na ta'ita'iina le galuega tele o le alagaina o le fe'au o le toe afio mai. O fe'au lava foi ia na faailoa mai ai i le fanau a le Atua lo latou tulaga moni, faapea ma la latou galuega ma lo latou tiute e ao ona fai. Na puapuagatia ma fememea'i le au soo o Iesu ona o lo latou faamoemoe ua lē taulau ina ua faasatauroina lo latou Matai. Peitai na latou olioli ina ua faaali le Alii ia i latou. Na faapena foi ona olioli le au faamaoni, o ē na faatalitali i le faatuatua mo Lona toe afio mai. Na latou faatalitali mo Lona faaali mai i le mamalu Na te aumaia le taui i Ana auauna. Lenei la ua latou lē iloa atu Iesu ona o faamoemoega ua le taulau, ma ua latou alalaga faatasi atu ai ma Maria ma faapea atu: “Ua latou ave ese lo'u Alii, ma ua ou le iloa foi le mea ua latou tuuina ai o ia”. Peitai ua latou toe vaai nei ia te Ia i le Mea e Sili ona Paia, o Ia o lo latou Faitaulaga Sili agaalofa, o lē ua toeitiiti ona faaali mai lea, e faaali mai o lo latou Tupu ma lo latou Faaola. Ua manino le taimi ua tuana'i, ma le taimi nei, atoa ma le lumana'i, ona o le pupula o le malamalama mai le malumalu. Ua latou iloa o le finagalo lē sesē lava o le Atua na ta'ita'ia mai i latou. E pei lava o ulua'i soo o Iesu, latou te lei malamalama i le uiga o le fe'au na latou tala'ia. Peitai na sa'o lea fe'au i ona itū uma. Na latou faataunuuina le finagalo o le Atua ina ua latou tala'ia lea fe'au; ma sa le i'uvale la latou galuega i le Alii. Ua toe faafouina nei lo latou malosi ona o se faamoemoe ola, ma ua latou alalaga ai i se olioli e lē mafaamatalatalaina.FT 355.1

    “Seia atoa afiafi ma taeao e lua afe ma le tolu o selau, ona faapaiaina ai lea o le malumalu”, Tanielu 8:14. “Ia outou matata'u i le Atua, ma avatu ia te Ia le viiga, auā ua oo mai le ituaso o Lana faamasinoga”, Ua faasino le valo'aga a Tanielu faapea ma le fe'au a le ulua'i agelu, i le galuega a Keriso i le Mea e Sili ona Paia, faapea ma le faamasinoga; ae le o le afio mai o Keriso e lavea'iina Ona tagata ma faaumatia le au amioleaga. E lei sese la latou faitauina po o le faatulagaga o vaegataimi faavalo'aga; o le mea ua sese o la latou faauigaga o le faamamāina o le malumalu i le faai'uga o le 2300 aso. O le sese lenei na puapuagatia ai i latou ona o lo latou faamoemoe ua le taulau. Peitai na valo'ia mai nei upu uma o le valo'aga; ua faataunuuina foi mea uma ua fai mai ai le Tusi Paia o le a taunuu. A'o latou faanoanoa ma lo latou manatu ua leai se aogā o lo latou faamoemoe, o le taimi tonu lava lea na faataunuuina ai le faamamāina o le malumalu, e pei ona valo'ia mai i le fe'au; ma, o lea faamamāina o le malumalu e ao ona faataunuuina a'o lumana'i ai le afio mai o le Alii Na te aumaia le taui i Ana auauna.FT 355.2

    E lei afio mai Keriso i le lalolagi e pei ona latou talitonu i ai; peitai na afio atu Keriso i lea taimi i le Mea e Sili ona Paia i le malumalu o le Atua i le lagi, e pei ona faaiioa mai i sauniga faafaatusa o le malumalu faalelalolagi. Ua ta'u e Tanielu le ulufale atu o Keriso i le Mea e Sili ona Paia i lea taimi, o Lona oo atu i lē ua Mai Anamuā Ona Aso. Fai mai Tanielu: “Na ou iloa i faaaliga i le po, faauta foi, ua afio mai i ao o le lagi lē e pei o le Atalii o le tagata”, e lei afio mai i le lalolagi, a “ua oo foi o ia i lē ua mai anamuā ona aso, ua latou momoli ia te Ia i Ona luma”. Tanielu 7:13.FT 356.1

    Na valo'ia mai foi e le perofeta o Malaki lea taimi i upu nei: “E faafuase'i foi ona oo mai i le malumalu o le Alii, o lē ua sa'ilia e outou, o le Agelu lava o le feagaiga, o lē ua outou naunau i ai; faauta, e afio mai lava o Ia, ua fetalai mai ai Ieova o 'au”. Malaki 3:1. Na faafuase'i le afio mai o le Alii i Lona malumalu, ona e lei faatalitali pe manatunatu i ai Lana fanau. Latou te lei manatu o le malumalu o le a afio mai o Ia i ai. Na latou manatu o le a afio mai o Ia i le lalolagi “i le afi mumū, Na te tauimasui i ē ua lē iloa le Atua, ma ua lē anaana i le talalelei a lo tatou Alii o Iesu Keriso”. 2 Tesalonia 1:8.FT 356.2

    Peitai e lei sauni le fanau a le Atua latou te feiloa'i ma le Alii. Sa i ai se galuega o le sauniuniga e ao ona faamae'aina mo i latou. O le a tuuina mai se malamalama e ta'ita'iina atu ai o latou mafaufau i le malumalu o le Atua i le lagi. A'o faapena ona latou mulimuli atu i le faatuatua i lo latou Faitaulaga Sili a'o fai ai Lana galuega i inā, o le a faaalia mai sa latou galuega fou e ao ona fai. E i ai se isi fe'au o le lapata'iga ma aoaoga e ao ona tuuina atu i le ekalesia.FT 356.3

    Ua faapea mai le perofeta: “A'o ai se na te lavā ona tali le aso o Lona afio mai? O ai foi se na te tula'i pe a faaalia mai o Ia? Auā o Ia e tusa ma le afi a le tunu auro; e tusa foi ma le moli a le tā'ofu; e nofo o ia, o lē tunu ma faamamā i le ario; na te famamāina le fanauga a Levi, na te faate'a'ese foi le eleele ia te i latou e pei o le auro ma le ario; latou te avatu ai ia Ieova le taulaga e fai i le amiotonu”. Malaki 3:2, 3. O i latou o loo ola pea i le lalolagi i le taimi e faamutaina ai le galuega fautua a Keriso i le malumalu i le lagi, o le a tutū atu i latou i luma o le silafaga a le Atua e aunoa ma se puluvaga. O ō latou ofu e tatau ona aunoa ma se pisia, o a latou amio e ao ona faamamāina mai agasala e ala i le sausauina i le toto. E ao ona avea i latou o ē manumalo i le taua ma le leaga e ala i le alofa tunoa o le Atua atoa ma lo latou lava agaga vilivilita'i. A'o faagasolo pea le faamasinoga su'esu'e i le lagi, a'o ave'esea agasala a le au faatuatua ua salamō, mai le malumalu i le lagi, e i ai se galuega faapitoa e ao ona faia e le fanau a le Atua i le lalolagi - o le galuega lea o le faamamāina ma le tuu'esea o le agasala. Ua manino ona faaalia mai o lea galuega i fe'au o le Faaaliga 14.FT 356.4

    E mae'a loa lea galuega, ona saunia loa lea o le au Kerisiano mo le toe afio mai o Keriso. “Ona mālie ai lea ia Ieova o le taulaga a Iuta ma Ierusalema, e pei o aso o le vavau, e pei o tausaga anamuā”, Malaki 3:4. Ona avea ai lea o le ekalesia “o le ekalesia matagofie lava, e leai sona ila, po o se maanuminumi, po o se tasi mea faapena”. Efeso 5:27. Ona foliga ai lea “ua sisila mai e pei o le taeao, e lalelei mai e pei o le masina, e pupula mai e pei o le la, e mata'utia e pei o le 'au ua i ai tagavai”. Pese a Solomona 6:10.FT 357.1

    Ua le gata ina valo'ia mai e Malaki le afio mai o le Alii i Lona malumalu, a ua ia valo'ia mai foi le toe afio mai o Keriso Na te faataunuuina le faamasinoga. Fai mai Malaki: “Ou te faalatalata foi ia te outou i le faamasinoga; e vave foi ona fai o a'u ma molimau i ē faitogafiti faataulaitu, ma ē mulilulua, ma ē tautō pepelo, ma ē fai le amioletonu i totogi o le aufaigaluega; o ē sauā i fafine ua oti a latou tane ma ē ua mātua oti; atoa ma ē faapi'oina le faamasinoga o le tagata ese. Ua latou lē matata'u foi ia te au, ua fetalai mai ai Ieova o 'au”. Malaki 3:5. O lo o ta'ua e Iuta lea lava vaaiga e tasi i upu nei: “Faauta e afio mai le Alii ma Ana au paia e manomano, e faamasino ai i tagata uma, ma faasalaina ai ē ua amio faalemata'u uma lava o ia i latou, ona o a latou galuega faalemata'u ua latou faia ma le faalemata'u”. Iuta 14, 15. Ua eseese mamao le afio mai o le Alii i Lona malumalu, ma Lona afio faalua mai lea e tautala i ai Iuta.FT 357.2

    O le afio mai o Keriso lo tatou Faitaulaga Sili i le Mea e Sili ona Paia mo le faamamāina o le malumalu e pei ona ta'ua i le Tanielu 8:14; o le afio mai o le Atalii o le tagata i lē ua Mai Anamuā Ona Aso e pei ona tusia i le Tanielu 7:13; ma le afio mai o le Alii i Lona malumalu e pei ona valo'ia mai e Malaki - o faamatalaga uma ia o le mea e tasi. Ua faatusaina foi e Keriso lenei lava mea e tasi i le sau o le faato'āfaiavā i le tausama'aga, i le faata'oto i taupou e to'asefulu i le Mataio 25.FT 357.3

    Na folafolaina i le tau mafanafana o le 1844 ma le vaitau e to'ulu ai lau o laau i lea lava tausaga le alaga, “Faauta, ua sau le faato'āfaiavā”. E oo atu i lea taimi ua iloga le eseesega o vasega e lua o tagata ia ua faatusa i taupou popoto ma taupou vālea. O le tasi vasega na latou tulimata'i atu ma le fiafia i le faaali mai o le Alii, ma sa latou sauni ma le ma'elegā e faafetaia'i ia te Ia. Peitai o le isi vasega na una'iina i latou ona o le mata'u ma ni lagona lē mautū; o i latou ia na maliliegofie i se malamalama faalemafaufau, ae na gaogao'i'i i le amioatua faamaoni. Fai mai le faata'oto, ina ua sau le faato'āfaiavā, “o ē ua saunia foi ua latou ulufale atu faatasi ma ia i le tausama'aga”. O le sau o le faato'āfaiavā e pei ona ta'ua i inei, e faataunuuina a'o lumana'i le tausama'aga. O le tausama'aga, o le faatusa lea o le taliaina e Keriso o Lona malo. O le Aai paia po o le Ierusalema Fou, o le laumua lea ma le faatusa o le malo, ua ta'ua lea aai o le “faato'ānofotane, o le faletua o le Tamai Mamoe”. Fai mai le agelu ia Ioane: “Sau ia, ou te faailoa atu ia te oe le faato'ānofotane, o le faletua lea o le Tamai Mamoe”. Fai mai upu a le perofeta: “Ua ia avea foi a'u i le Agaga, ua ia faaali foi ia te a'u o Ierusalema, o le aai tele ma le paia, o lo o alu ifo i le lagi mai le Atua”. Faaaliga 21:9, 10. Ua manino lelei mai i inei o le faato'ānofotane o le faatusa lea o le Aai Paia, a'o taupou na ō atu e faafetaia'i i le faato'āfaiavā o le faatusa lea o le ekalesia. Ua ta'ua i le Faaaliga le nuu o le Atua, o le au vala'aulia i le tausama'aga a le Tamai Mamoe. Faaaliga 19:9- Afai ua faatusa le nuu o le Atua i le au vala'aulia, e le mafai foi la ona faatusaina i latou i le faato'ānofotane. Fai mai le perofeta o Tanielu o le a tuuina atu e lēe ua Mai Anamuā Ona Aso ia Keriso i le lagi “o le pule, ma le viiga, ma le malo”. O le a tuuina atu foi ia te Ia le Ierusalema Fou, le laumua o lona malo, “ua saunia e pei o se faato'ānofotane ua teuteuina mo lana tane”. Tanielu 7:14; Faaaliga 21:2. Ua maua e Ia Lona malo, ona afio mai lea o Ia i Lona mamalu, o Ia o le Tupu o tupu ma le Alii o alii, Na te lavea'i i Lona nuu, o ē o le a nonofo faatasi ma Apera'amo, ma Isaako, ma Iakopo i Lana la'o'ai, i le tausama'aga a le Tamai Mamoe i Lona malo. Mataio 8:11; Luka 22:30.FT 357.4

    “Faauta, ua sau le faato'āfaiavā”, O le alagaina o lea fe'au i le taumafanafana o le 1844, na manatu ai le afe ma afe o tagata ua oo i le taimi e afio mai ai le Alii. Ua oo i le taimi na tuupoina, ona afio mai ai lea o le Alii - peitai e lei afio mai i le lalolagi e pei ona faatalitali i ai le toatele, ae na afio atu i luma o lē ua Mai Anamuā Ona Aso i le lagi, na afio atu i le tausama'aga, na afio atu Na te talia Lona malo. “O ē ua saunia foi ua latou ulufale atu faatasi ma ia i le tausama'aga. Ona pupuni ai lea o le faitoto'a”, Latou te le faatasi atu i le tino i le tausama'aga ona e faia i le lagi a'o latou i ai i le lalolagi. E faatalitali le au Kerisiano mo le foi mai o lo latou Alii mai le tausama'aga. Luka 12:36. Peitai e ao ona latou malamalama i Lana galuega, ma latou mulimuli atu ia te Ia i le faatuatua, a'o i ai o Ia i luma o le Atua. O le uiga moni lea o le faaupuga, ua latou ulufale atu faatasi ma Ia i le tausama'aga.FT 358.1

    Fai mai le faata'oto o ē na i ai suau'u i a latou fagu faatasi ma a latou lamepa, na o i latou ia na ulufale atu i le tausama'aga. O ē na latou maua le malamalama o le upu moni mai le Tusi Paia; o ē na ia i latou le Agaga o le Atua ma Lana amioatua; o ē na faatalitali ma le onosa'i, i le pogisa o le ituaso o lo latou tofotofoga, ma latou sa'ili'ili i le afioga a le Atua mo se faaopoopoga o lo latou malamalama, o i latou ia na latou malamalama i le aoaoga e faatatau i le malumalu i le lagi ma Lana galuega faaFaitaulaga Sili, ma ua latou mulimuli atu ia te Ia i le faatuatua a'o faia Lana galuega i le malumalu i lugā. O i latou uma foi latou te talia nei aoaoga e ala i le molimau a le Tusi Paia, ma ua latou mulimuli atu ia Keriso i le faatuatua a'o Ia ulufale atu i luma o le Atua Na te faataunuuina ai le toe vaega o Lana galuega faafautua, ma maua ai Lona malo i le faai'uga o lea galuega, ua faatusaina i latou uma nei i ē ua ulufale atu i le tausama'aga.FT 358.2

    Ua toe ta'ua mai foi le faatusa lava lenei o le tausama'aga i le faata'oto i le Mataio 22. Ua faaalia manino mai i lenei faata'oto e muamua mai le faamasinoga su'esu'e a'o lei faia le tausama'aga. A'o lumana'i le tausama'aga, na afio mai le tupu e vaai i le au vala'aulia ina ia iloa ai po ua latou o'ofu uma i le ofu o le tausama'aga, o le ofu lino mamā lea o le amio ua faamamāma ma faasinasinaina i le toto o le Tamai Mamoe. Mataio 22:11; Faaaliga 7:14. Na lafo i fafo le tagata na maua ua māmāsagia; peitai o i latou uma na maua i le su'esu'ega ua latou o'ofu i le ofu o le tausama'aga, ua talia i latou e le Atua, ma ua faitauina ua tatau ona latou tofusia i Lona malo ma nonofo faatasi ma Ia i Lona nofoalii. O lenei galuega o le su'esu'eina o amio ina ia iloa ai po o ai ua sauni mo le malo o le Atua, o le galuega lea ua ta'ua o le faamasinoga su'esu'e, o le toe galuega lava lea i le malumalu i lugā.FT 359.1

    E mae'a loa le galuega o le faamasinoga su'esu'e, pe a maua le faai'uga o i latou uma na latou tau'aveina le igoa Kerisiano i augatupulaga uma, o le taimi tonu lea e faato'ā tapunia ai le faitoto'a o le alofa tunoa. “O ē ua saunia foi ua latou ulufale atu faatasi ma Ia i le tausama'aga; ona pupuni ai lea o le faitoto'a”, Ua ta aofa'i mai e lenei fuaiupu puupuu le vaega mulimuli o le galuega a le Faaola i le lagi, se'ia oo atu lava i le muta'aga o Lana galuega tele mo le faaolataga o le tagata.FT 359.2

    E ulufale loa le faitaulaga sili i le Mea e Sili ona Paia i le Aso o le Togiola i le malumalu faalelalolagi, o le taimi lava lea ua faamuta ai galuega i le Mea Paia. Fai mai le poloa'iga a le Atua: “Aua ne'i i ai se tagata i le falefetafa'i o le faapotopotoga mai le taimi e ulufale ai o ia i le Mea e Sili ona Paia e fai ai le togiola, se'ia oo i lona ulufafo mai”. Levitiko 16:17. O lona uiga, o le taimi na ulufale atu ai Keriso i le Mea e Sili ona Paia Na te faia ai le toe galuega o le togiola, o le taimi lava lea na muta ai foi Lana galuega i le Mea Paia. O lona uiga, o le taimi na muta ai galuega i le Mea Paia, o le taimi lava lea na amatalia ai le galuega i le Mea e Sili ona Paia. Na tuua loa e le faitaulaga sili le Mea Paia i le Aso o le Togiola i le falefetafa'i faalalonei, o le taimi lava lea na ia ulufale atu ai i luma o le Atua na te tau'a'aoina atu le toto o le taulaga mo agasala, e fai ai o ia ma sui o le nuu atoa o Isaraelu, o ē ua salamō mai a latou agasala. Na ~ faapena foi ona faai'uina e Keriso le tasi vaega o Lana galuega faafautua, ina ua ulufale atu o Ia mo le isi vaega o Lana galuega i le Mea e Sili ona Paia, ma o inā o lo o ofoina atu ai pea e Ia Lona toto i luma o le Tamā e fai ai o Ia ma sui o tagata agasala uma.FT 359.3

    E lei malamalama le au faatalitali mo le toe afio mai o Keriso i lenei mata'upu i le 1844. E ui lava ua mavae le taimi na tuupoina mo le afio mai o Keriso, na latou talitonu pea lava ua lata Lona toe afio mai. Na latou talitonu ua latou oo i se taimi uigā, ma ua faai'uina foi le galuega faafautua a Keriso mo tagata. Na foliga atu ia i latou e puupuu lava se taimi e va ai le tapunia o le alofa tunoa ma le taimi e afio mai ai Iesu i ao o le lagi; na latou talitonu ua a'oa'oina lenei mea i le Tusi Paia. Peiseai ua faamaonia mai lenei mea i mau o lo o faaiioa mai ai se vaitaimi e sa'ili'ili, ma tui'tu'i ma tagi auē atu ai tagata i le faitoto'a o le alofa tunoa, a ua lē tatalaina mai ia i latou. Na oo ifo foi ia i latou le manatu atonu o le 1844 lea na latou manatu e afio mai ai Iesu, atonu o le amataga lea o lea vaitaimi, le vaitaimi lea e muamua teisi mai i le toe afio mai o Keriso. Na latou folafolaina le lapata'iga e uiga i le lata mai o le faamasinoga; ua latou manatu nei ua mae'a le galuega mo le faaolataga o le au amioleaga. Na foliga mai foi ia i latou o tauemuga ma le upuvale ma le lē fefefe o le au amioleaga, o se tasi lea o faamaoniga e iloa ai ua ave'esea le Agaga o le Atua mai ē ua teena Lona alofa tunoa. Ua avea nei mea uma ma pogai ua faamalosia atili ai i latou i le manatu faapea ua tapunia le faitoto'a o le alofa tunoa.FT 360.1

    Peitai na latou maua se malamalama'aga manino ina ua latou su'esu'eina le mata'upu o le malumalu. Ua latou iloa nei na sa'o lelei i latou ina ua latou talitonu o le i'uga o le 2300 aso i le tausaga 1844, o se vaitaimi tāua lea ma le uigā. E moni ua tapunia le faitoto'a o le alofa tunoa lea na mafai ai e tagata mo le 18 senituri ona maua le Atua; peitai ua tatalaina nei se isi faitoto'a, ma ua maua ai nei e tagata le avanoa latou te maua ai le faamagaloga o agasala, e ala i le galuega faafautua a Keriso i le Mea e Sili ona Paia. Ua tapunia le tasi vaega o Lana galuega; peitai o le taimi lava foi lea na amataina ai le isi vaega o Lana galuega. E i ai se faitoto'a o lo o matala pea lava i le malumalu faalelagi, i le mea o lo o galue ai Keriso mo le tagata agasala.FT 360.2

    Ua latou malamalama nei i le mea e faatatau tonu i ai fetalaiga a Keriso e pei ona ta'ua i le Faaaliga, fetalaiga ua faia i le ekalesia i le taimi tonu lenei. “O mea nei ua fai mai ai lē Paia, o lē faamaoni Ia, o lē ua i ai le ki a Tavita, o lē Na te tālā ae leai se na te faamauina; o lē Na te faamauina ae leai se na te tatalaina. Ua ou iloa au galuega; faauta, ua ou tuuina atu i ou luma le faitoto'a ua avanoa, e leai foi se na te mafaia ona punitia”, Faaaliga 3:7, 8.FT 360.3

    O i latou o ē mulimuli atu ia Keriso i le faatuatua, i le mea o lo fai ai le galuega tele o le togiola, latou te maua le faamanuiaga o Lana galuega fautua mo i latou. Peitai o ē teena le malamalama ua faaiioa mai ai lenei galuega, latou te le maua lenei faamanuiaga. E le mafai ona maua e tagata Iutaia le faamagaloga e ala ia Keriso ona sa latou teena le malamalama na tuuina atu ia i latou i le taimi o le ulua'i afio mai o Keriso, ma ua latou le fia talitonu o Ia o le Faaola o le lalolagi. Na ulufale atu Keriso i le malumalu i le lagi e ala i Lona lava toto ina ua afio a'e o ia i le lagi, ina ia maua ai e Ona soo le faamanuiaga o Lana galuega faafautua. Peitai na matuā pogisa lava i ai tagata Iutaia i lenei mea, ma sa faapena ona latou faaauau ai pea lava a latou faiga taulaga ua leai se aogā. Ua faamutaina nei sauniga faafaatusa ma faiga taulaga i le malumalu faalelalolagi. Ua tapunia nei le faitoto'a lea na ui atu ai tagata i le Atua. O le galuega faafautua a Keriso i le malumalu i le lagi - ua na o lea le faitoto'a e mafai ai nei e tagata Iutaia ona latou maua le Atua. Peitai latou te lei fia sa'ilia le Atua e ala i lea faitoto'a. Na faapena ona latou le maua se fesoota'iga ma le Atua. Ua latou tapunia lava e latou le faitoto'a. Latou te lei iloa o Keriso le Taulaga moni mo agasala, ma ua na o Ia foi le puluvaga ma le Atua. Ua faapena ona latou le maua le faamanuiaga o Lana galuega faafautua.FT 360.4

    O le tulaga o tagata Iutaia lē talitonu, o se faatusa lava lea o le au Kerisiano o ē lē talitonu, faapea ma le au faatamala o ē ua latou le fia iloa le galuega faafautua a lo tatou Faitaulaga Sili agaalofa. Na faatonuina le nuu o Isaraelu ina ia latou faapuapuagatia o latou loto pe a ulufale atu le faitaulaga sili i le Mea e Sili ona Paia i le Aso o le Togiola i le malumalu faalelalolagi. O le aso lea latou te potopoto ai faataamilo i le falefetafa'i ma latou faamaulalo i luma o le Atua i talosaga ma le anapogi, ina ia latou maua ai le faamagaloga o a latou agasala, ina ia le faate'a'eseina i latou mai le faapotopotoga a le nuu. E lē sili atu ea le uigā mo i tatou o le Aso tele o le Togiola i le malumalu faalelagi? E lē ao nei ea ona tatou malamalama i le galuega faafautua a lo tatou Faitaulaga Sili, ina ia tatou iloa ai le galuega ma le tiute e ao ona tatou faia nei?FT 361.1

    O le alofa o le Atua ua Ia auina mai ai i tagata le lapata'iga; peitai, e le mafai ona teena pea e le tagata lenei lapata'iga e aunoa ma se faasalaga. Na auina mai se fe'au i le lalolagi i aso o Noa. Na faalagolago lo latou faaolataga i lo latou talia po o le lē talia foi o lea fe'au. Na latou teena le lapata'iga, ona ave'esea ai lea o le Agaga o le Atua mai nā tagata amioleaga, ma ua latou fano ai i le lolo. Na tapunia foi le ole mai o le alofa tunoa mo tagata o Sotoma i ona po o Aperaamo; na faaumatia uma lena aai i le afi mai le lagi se'ia vaganā ai Lota ma lana āvā ma ona afafine e toalua. Na faapena foi i ona po o Keriso. Na fetalai atu le Alo o le Atua i tagata Iutaia lē talitonu o lena augatupulaga ma faapea atu: “Faauta, ua tu'ua lo outou fale, e faatafunaina”. Mataio 23:38. O le Atua lava lenei e tasi na silasila mamao mai i aso o le i'uga ma ua Ia fetalai mai ai ia i latou o ē lē fiafia i le upu moni ina ia latou ola ai: “O le mea foi lea e auina atu ai e le Atua ia te i latou le galuega e faasesē ai, ina ia latou talia le mea pepelo, ina ia faasalaina o i latou uma lava o ē lē talia le upu moni, ae fiafia i le amioleaga”. 2 Tesalonia 2:10-12. Ua latou teena aoaoga mai Lana afioga, ma ua faapena loa ona ave'esea e le Atua Lona Agaga ia i latou, ma tu'ua ai loa i latou i le faasesēga ua latou fiafia i ai.FT 361.2

    Peitai o lo o fautua pea Keriso mo le fanau a tagata, ma e faaalia mai le malamalama ia i latou uma o ē sa'ili'ili i ai. E lei malamalama le au talitonu i le toe afio mai i lenei mea i le amataga. Peitai na i'u ina latou manino i ai ina ua latou malamalama i mau na faailoa atu ai ia i latou lo latou tulaga moni.FT 362.1

    Ua mavae le taimi na tuupoina mo le afio mai o Keriso, ona sosoo ai lea ma se taimi o le tigā ma le puapuagatia mo i latou uma o ē na talitonu pea lava i le toe afio mai. Na maua se mapusaga o o latou mafaufau ina ua latou maua le malamalama na faasinoina ai o latou mafaufau i le malumalu i le lagi. E toatele na latou fulitua i lo latou faatuatua ma la latou faatulagaga o vaegataimi faavalo'aga, ma ua latou fai mai o le mana o Satani na pogai mai ai mea uiga ese na latou vaai i ai i le taimi na alagaina ai le fe'au o le toe afio mai. Peitai na i ai nisi na latou tutū ma le le maluelue, ma ua latou ta'utino mai o le aao lava o le Atua na ta'ita'ia i latou i lea vaitaimi. A'o latou faatalitali ma mataala ma tatalo ina ia latou iloa ai le finagalo o le Atua, na faapena ona latou iloa ai ua ulufale atu lo latou Faitaulaga Sili i le Mea e Sili ona Paia. Na faapena ona latou mulimuli atu ai ia te Ia i le faatuatua, ma ua latou iloa ai foi ma le toe galuega e ao ona faia e le ekalesia. Ua manino atili nei i latou, i le uiga o fe'au a le ulua'i agelu ma le agelu lona lua; ma ua latou sauni nei e talia ma tala'i atu i le lalolagi le lapata'iga a lona tolu o agelu i le Faaaliga 14.FT 362.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents