Voi da aici două mărturii, una dintre ele scrisă în martie 1867 și adresată tuturor celor angajați în lucrarea de la editura Review, iar cealaltă adresată tinerilor din acest birou. Îmi pare rău să spun că toți aceia pe care i-am avertizat au desconsiderat, într-o măsură mai mică sau mai mare, aceste mărturii și acum sunt nevoiți să recunoască faptul că au urmat o cale cu totul contrară celei recomandate de acestea. Cea dintâi mărturie este următoarea: 1M 584.1
În timp ce mă aflam la Rochester, New York, pe 25 decembrie 1865, mi-au fost arătate anumite lucruri cu privire la cei care sunt angajați în lucrarea de la editură și, de asemenea, cu privire la pastorii pe care Dumnezeu i-a chemat să lucreze prin cuvânt și învățătură. Niciunul dintre aceștia nu ar trebui să se implice în comerț sau în vreun fel de vânzare de mărfuri. Ei sunt chemați la o lucrare mai sfântă, mai nobilă, și le-ar fi imposibil să fie corecți față de această lucrare și, în același timp, să se ocupe de comerț. Cei care au fost desemnați pentru această slujbă nu trebuie să aibă alte interese în afara ei. Atunci când îi acordă acestei lucrări atenția și grija pe care ea le cere, înseamnă că au făcut tot ceea ce sunt în stare să facă și nu trebuie să fie împovărați cu nimic altceva. Dacă activitățile comerciale care nu au nicio legătură cu lucrarea lui Dumnezeu preocupă mintea și consumă timpul, lucrarea nu va mai fi îndeplinită la cel mai înalt nivel. Mai mult decât atât, cei angajați în această lucrare nu au energie mentală sau fizică de irosit. Acestea le sunt slăbite, într-o măsură mai mare sau mai mică. O astfel de cauză, de lucrare sfântă, cum este cea în care sunt ei angajați, le solicită toate puterile minții; ei nu trebuie să lucreze mecanic, ci să fie sfințiți, puși deoparte pentru această lucrare, și să acționeze ca și când cauza aceasta ar face parte din ființa lor, ca și când ei înșiși au investit ceva în această măreață și solemnă lucrare. Dacă nu se implică în această lucrare cu tot interesul, eforturile lor nu vor fi primite de Dumnezeu. 1M 584.2
Satana este foarte șiret, preocupat și activ. Acum, el își concentrează toată puterea asupra acelora care sunt angajați în lucrarea de predicare sau de publicare a adevărului prezent. Toți cei care se află în legătură cu această lucrare trebuie să-și păstreze întreaga armură, deoarece ei sunt ținta specială a atacului lui Satana. Am văzut că există pericolul ca ei să devină atât de neglijenți, încât să fie luați prin surprindere și Satana să se strecoare și să le abată mintea de la această măreață lucrare. Cei care se află în poziții de răspundere la editură sunt în pericol să se ridice pe ei înșiși mai presus de lucrare și să piardă acea atitudine de umilință a minții și acea simplitate care au caracterizat lucrarea până acum. 1M 585.1
Satana are ca obiectiv special să doboare pe cineva care se află acum la conducerea lucrării și care a trecut prin experiența începutului și apoi a progresului adevărului prezent. El a plănuit să îl îndepărteze din cale, pentru ca apoi să se poată strecura el în loc și să afecteze, imperceptibil, mintea celor care sunt lipsiți de experiență și neconsacrați lucrării pe deplin. Dumnezeu a hotărât să îl însănătoșească pe soțul meu după ce și alții au ajuns să cunoască poverile pe care le purtase el și să simtă o parte din oboseala care însoțește aceste poveri. În același timp, ei nu se vor implica niciodată în lucrare cu tot sufletul, cu toate energiile minții și ale trupului, și nici nu vor risca atât cât a riscat el. Niciodată nu vor simți că este de datoria lor să facă ce a făcut el și nici nu ar rămâne la postul lor, dacă ar trebui să sufere chiar și a douăzecea parte din ceea ce a suferit el. 1M 585.2
Satana caută să obțină un avanpost în acest birou [al editurii] și, dacă nu există un efort unit și o veghere continuă, își va atinge acest obiectiv. Unii se vor ridica mai presus de simplitatea lucrării și vor considera că abilitatea și capacitățile lor sunt suficiente când, în realitate, puterea lor nu este decât slăbiciune. Dumnezeu trebuie să fie onorat prin această lucrare măreață. Dacă nu se vor umili profund și continuu și nu vor dovedi o încredere fermă în Dumnezeu, ei vor ajunge să se încreadă în ei înșiși, să facă loc mulțumirii de sine și unul sau mai mulți dintre ei vor bea din cupa amară a suferinței. Pe măsură ce lucrarea se extinde, este tot mai mult nevoie de o încredere deplină în Dumnezeu și de dependență de El, precum și de devotament și de consacrare față de lucrare. Interesele egoiste trebuie lăsate deoparte. Este nevoie de multă rugăciune, de multă meditație, deoarece acestea sunt absolut necesare pentru succesul și pentru prosperitatea lucrării. Nu trebuie îngăduit spiritul de comerciant în nicio persoană implicată în lucrarea din biroul editurii. Dacă se îngăduie acest lucru, lucrarea va fi neglijată și va avea de suferit. Lucrurile obișnuite vor fi puse în locul celor sfinte. 1M 586.1
Există un mare pericol ca aceia care sunt implicați în lucrare să muncească doar pentru salarii. Ei nu manifestă niciun interes deosebit față de lucrare; inima lor nu este implicată și ei nu percep caracterul ei sacru, nobil. Există, de asemenea, pericolul deosebit ca aceia care se află la conducerea lucrării să se înalțe pe ei înșiși și, astfel, lucrarea lui Dumnezeu să aibă de suferit, purtând amprenta omenescului, și nu a divinului. Satana este foarte atent și perseverent, dar Isus trăiește, și toți aceia care fac din El neprihănirea și apărarea lor vor fi susținuți într-un mod special. 1M 586.2
Mi-a fost arătat că frații A, B și C sunt în pericolul de a-și afecta sănătatea prin faptul că stau o mare parte din timp în camere încălzite și insuficient aerisite. Acești frați au nevoie de mai mult exercițiu fizic. Munca lor este sedentară și prea mult timp respiră un aer încălzit, viciat. Lipsa de exercițiu fizic le produce o încetinire a circulației, astfel că ei sunt permanent în pericol să-și distrugă sănătatea, prin faptul că neglijează să asculte de legile organismului lor. Dacă încalcă aceste legi, cândva, în viitor, vor suferi cu siguranță consecințele, așa cum le-a suferit și soțul meu. Ei nu vor fi susținuți mai mult decât a fost el. Niciunul dintre ei nu este capabil să îndure nici măcar o mică parte din solicitarea fizică și mentală pe care a îndurat-o el. 1M 587.1
Acești frați preiau lucrarea, în starea ei de acum, cu cele mai grele bătălii deja purtate și cu cele mai dureroase încercări deja trecute. Cu toate acestea, în fața noastră stă o lucrare măreață și solemnă, care cheamă la devotament din partea lor și, de asemenea, din partea fratelui D, care se află în pericolul înălțării de sine. Dumnezeu îl va pune la probă și el trebuie să se încingă cu adevărul și să își pună armura neprihănirii; altfel, va cădea doborât de mâna vrăjmașului. Toți acești frați trebuie să adopte cu hotărâre și perseverență un regim sănătos, o dietă simplă, deoarece sunt în pericolul de a-și congestiona creierul, astfel încât unul sau chiar mai mulți dintre ei să fie loviți de paralizie, dacă vor continua să trăiască nepăsător și nechibzuit. 1M 587.2
Am văzut că Dumnezeu l-a ales în mod special pe fratele B să se angajeze într-o lucrare măreață și nobilă. El va avea de purtat griji și poveri, și totuși acestea vor putea fi purtate mult mai ușor, dacă va arăta devotament și consacrare față de lucrare. Frate B, tu trebuie să sorbi mai adânc din izvorul mântuirii, să bei mai mult din izvorul sfințirii. Tu nu te-ai supus încă pe deplin voinței lui Dumnezeu. Mergi înainte deoarece crezi că nu poți face altfel; dar nu ai reușit să umbli în lumină, văzând că Isus Hristos deschide calea înaintea ta. Ocupând poziția de răspundere în care te afli, ți-ai făcut rău și ție și i-ai influențat și pe alții. Dacă mergi împotriva lui Dumnezeu, și El va merge împotriva ta. Dumnezeu vrea să te folosească, dar, mai întâi, tu trebuie să mori față de tine însuți și să-ți sacrifici mândria. Domnul dorește să te folosească în lucrarea Sa, dacă ești gata să urmezi providența Sa și să te sfințești din toată inima și pe deplin de orice întinare a trupului și a spiritului, desăvârșindu-ți sfințirea în temere de Dumnezeu. 1M 587.3
În continuare, urmează cea de-a doua mărturie, scrisă în mai 1867 și adresată tinerilor care lucrează la biroul editurii. 1M 588.1
Dragi prieteni tineri, care sunteți angajați în cadrul editurii de la Battle Creek, asupra mea apasă o povară cu privire la voi. Mi-a fost arătat în repetate rânduri că toți aceia care sunt implicați în lucrarea lui Dumnezeu de publicare a adevărului prezent, pentru ca acesta să fie răspândit pretutindeni, trebuie să fie creștini nu doar cu numele, ci și cu fapta și cu adevărul. Obiectivul lor nu trebuie să fie doar acela de a munci pentru un salariu, ci toți aceia care sunt angajați în această lucrare măreață și solemnă trebuie să-și dea tot interesul pentru lucrare, să simtă că aceasta face parte din ființa lor. Motivele și influența lor în legătură cu implicarea în această lucrare solemnă și măreață trebuie să treacă testul judecății. Niciunei persoane care manifestă egoism și mândrie nu trebuie să i se îngăduie să aibă legătură cu biroul de publicații. 1M 588.2
Mi-a fost arătat că aceia care lucrează în editură nu trebuie să-și permită o purtare ușuratică și nechibzuită, glumele și râsul. Cei care sunt angajați în această solemnă lucrare, de pregătire a adevărului pentru a ajunge pretutindeni în câmp, trebuie să fie conștienți de faptul că purtarea lor are o influență. Dacă sunt nepăsători, glumeți, batjocoritori și superficiali, în timp ce citesc și pregătesc pentru publicare adevărul solemn, ei dovedesc că inima lor nu este implicată în lucrare și nici nu este sfințită prin adevăr. Ei nu discern lucrurile sacre, ci mânuiesc adevărul pe baza căruia caracterul va fi pus la probă, adevărul care își are originea în cer, ca și când ar fi o poveste obișnuită, care este adusă înaintea minții doar pentru ca apoi să fie ștearsă imediat. 1M 588.3
În timp ce mă aflam în Rochester, am văzut că aveam toate motivele să ne temem pentru biroul de publicații, în ceea ce privește sănătatea; că nimeni dintre cei care lucrează acolo nu își dă seama de nevoia unei aerisiri corespunzătoare. Încăperile sunt supraîncălzite, iar atmosfera este contaminată de impuritățile expirate din plămâni, precum și din alte cauze. Este imposibil ca mintea lor să fie într-o stare de sănătate bună, astfel încât să fie impresionată de adevărurile curate și sfinte cu care ei lucrează atât de mult, dacă nu acordă importanța cuvenită aerului curat și dătător de viață al cerului. 1M 589.1
Mi s-a arătat că, dacă aceia care sunt atât de strâns legați de adevărul descoperit nu dovedesc, în viața lor, că acest adevăr, pe care îl au permanent înaintea lor, îi face mai buni, dacă viața lor nu dă mărturie cu privire la faptul că ei iubesc cu tot mai multă ardoare adevărul și cerințele lui sacre, atunci ei se vor împietri și vor fi din ce în ce mai puțin influențați de adevărul și de lucrarea lui Dumnezeu, până când vor ajunge să nu mai beneficieze de îndemnurile Duhului lui Dumnezeu, insensibili la influența cerească a adevărului. Ei nu vor putea să discearnă lucrurile veșnice, ci le vor coborî la același nivel cu lucrurile obișnuite. Am văzut că acesta fusese cazul unora dintre cei de la editură și că toți fuseseră neglijenți în această privință, într-o măsură mai mare sau mai mică. 1M 589.2
Am văzut că lucrarea adevărului prezent trebuie să atragă interesul tuturor. Publicarea adevărului reprezintă planul poruncit de Dumnezeu ca un mijloc de avertizare, de mângâiere, de mustrare, de sfătuire sau de convingere pentru toți aceia la care pot ajunge acești mesageri tăcuți, lipsiți de glas. Îngerii lui Dumnezeu au un rol de îndeplinit în a pregăti inima pentru a fi sfințită prin adevărurile publicate, astfel încât oamenii să poată fi pregătiți pentru scenele solemne care stau în fața lor. Niciunul dintre cei care lucrează în acel birou nu este suficient de pregătit pentru importanta lucrare de a administra cu grijă și responsabilitate aspectele legate de publicarea adevărului. Îngerii trebuie să fie lângă ei, pentru a-i îndruma, sfătui și stăpâni; altfel, se vor vedea înțelepciunea și nebunia instrumentelor omenești. 1M 589.3
Am văzut că îngerii erau prezenți adeseori în birou, în sala de fălțuire și în cea unde sunt culese literele. Am putut să aud râsetele, glumele și vorbele nechibzuite și nefolositoare. Am văzut din nou cum erau manifestate vanitatea, mândria și egoismul. Îngerii păreau întristați și plecau plini de mâhnire. Cuvintele pe care le-am auzit, vanitatea, mândria și egoismul manifestate acolo m-au făcut să oftez cu durere, când am văzut cum îngerii părăseau încăperea dezgustați. Un înger a spus: „Mesagerii cerești au venit să binecuvânteze, pentru ca adevărul purtat de acești predicatori fără glas să poată avea o putere sfințitoare, care să-i însoțească misiunea; dar cei angajați în această lucrare sunt atât de departe de Dumnezeu, au atât de puțin din caracterul divin în viața lor și s-au conformat atât de mult cu spiritul lumii, încât puterile întunericului îi țin în stăpânire și ei nu mai sunt sensibili la influența divină”. În același timp, tinerii aceștia se înșelau singuri și credeau că sunt bogați, că au din belșug și nu duc lipsă de nimic, și nu știau că sunt săraci, nenorociți, orbi și goi. Cei care mânuiesc adevărul prețios ca și când ar lucra cu nisip nu știu de câte ori indiferența lor și lipsa de sensibilitate față de lucrurile veșnice, vanitatea, egoismul și mândria lor, râsetele și vorbele lor fără rost i-au alungat pe mesagerii cerului din acel birou. 1M 590.1
În comportament, cuvinte și fapte, toți cei care lucrează în această editură trebuie să fie rezervați, decenți, modești, umili și imparțiali, așa cum a fost Modelul lor, Isus, iubitul Mântuitor. Ei trebuie să-L caute pe Dumnezeu și să obțină neprihănirea. Editura nu este un loc pentru distracții, pentru vizite, pentru stat la taifas, pentru râsete sau pentru cuvinte fără rost. Toți trebuie să aibă simțământul că îndeplinesc o lucrare pentru Învățătorul lor. Aceste adevăruri, pe care ei le citesc și pe care le pregătesc pentru a fi trimise oamenilor, sunt invitații ale harului, sunt mustrări, avertizări sau încurajări. Acestea își fac lucrarea ca o mireasmă de viață spre viață sau ca una de moarte spre moarte. Dacă sunt respinse, judecata va trebui să decidă în fiecare caz. Rugăciunea tuturor celor din biroul editurii ar trebui să fie aceasta: „O, Doamne, fă Tu ca aceste adevăruri, care sunt de o importanță vitală, să poată fi înțelese clar chiar și de mintea cea mai simplă! Fie ca îngerii Tăi să-i însoțească pe acești predicatori tăcuți și să le binecuvânteze influența, astfel încât suflete să poată fi salvate prin aceste mijloace umile!” 1M 590.2
În timp ce mâinile sunt ocupate să lucreze, inima trebuie să se reverse în rugăciune fierbinte și Satana nu va avea acces atât de ușor, iar sufletul, în loc să se înalțe prin vanitate și mândrie, va fi permanent împrospătat, ca o grădină bine udată. Îngerii vor sta cu bucurie lângă asemenea lucrători, deoarece prezența lor acolo va fi în mod continuu încurajată de purtarea acestora. Adevărurile publicate vor fi însoțite de o putere. Raze de lumină divină, din Sanctuarul ceresc, vor însoți prețioasele adevăruri care sunt răspândite pretutindeni, astfel încât cei care le citesc să fie înviorați și întăriți, iar sufletele care se opun adevărului să fie convinse și constrânse să spună: Lucrurile sunt într-adevăr așa; ele nu pot fi contestate. 1M 591.1
Toți trebuie să aibă simțământul că biroul editurii este un loc sfânt, la fel de sfânt cum este locașul lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu a fost dezonorat de frivolitatea și de ușurătatea în care se complac unii dintre cei implicați în această lucrare. Am văzut că străinii care veniseră de departe plecau adesea dezamăgiți din acest birou. Ei îl asociaseră cu tot ce poate fi mai sfânt, dar, când îi văzuseră pe tineri sau pe ceilalți care au legătură cu editura dând dovadă de atât de puțină seriozitate și de atât de multă neglijență în cuvinte și în fapte, începuseră să se îndoiască de faptul că aceasta este, cu adevărat, lucrarea prin care Dumnezeu pregătește un popor pentru a fi înălțat la cer. 1M 591.2
Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze această lucrare și tot ce implică ea. 1M 591.3