Poate că ni s-ar părea că ar fi cel mai bine să alegem pentru sanatoriile noastre locuri printre cei bogați; că lucrul acesta ar da prestigiu lucrării noastre și ar asigura un sprijin pentru instituțiile noastre. Dar în părerea aceasta nu e lumină. “Domnul nu se uită la ce se uită omul”. (1 Samuel 16, 7.) Omul se uită la înfățișarea exterioară; Dumnezeu Se uită la inimă. Cu cât sunt mai puține clădirile grandioase din jurul instituțiilor noastre, cu atât vom fi mai puțin tulburați. Mulți dintre bogații posesori de proprietăți sunt nereligioși și necuviincioși. Mintea lor e plină de gânduri lumești. Timpul le este ocupat cu distracții, petreceri și veselie lumească. Mijloacele lor sunt absorbite de extravaganță în îmbrăcăminte și trai luxos. Solii cerești nu sunt bineveniți în căminul lor. Ei doresc ca Dumnezeu să fie cât mai departe. Umilința este o lecție greu de învățat pentru natura omenească și e deosebit de dificilă pentru cei bogați și care caută să-și împlinească poftele. Aceia care nu socotesc că au să dea socoteală lui Dumnezeu pentru tot ceea ce posedă sunt ispitiți să înalțe eul, ca și cum bogățiile formate din pământuri și depozite la bancă i-ar face independenți de Dumnezeu. Plini de mândrie și prețuire de sine, ei își dau importanță pe măsura averii lor. 7M 88.1
Sunt mulți bogați care înaintea lui Dumnezeu sunt văzuți ca administratori necredincioși. În felul în care și-au adunat și folosit averea, El vede jefuire. Ei au trecut cu vederea pe Marele Proprietar al tuturor lucrurilor și nu au folosit bunurile care le-au fost încredințate pentru a ușura greutățile celor suferinzi și apăsați. Ei au îngrămădit pentru ei o comoară de mânie pentru ziua mâniei; deoarece Dumnezeu va răsplăti pe fiecare om după faptele lui. Oamenii aceștia nu se închină lui Dumnezeu; eul este idolul lor. Ei îndepărtează din minte dreptatea și mila, înlocuindu-le cu zgârcenia și cearta. Dumnezeu zice: “Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri?” (Ieremia 9, 9.) 7M 88.2
Dumnezeu nu dorește ca vreuna din instituțiile Lui să fie așezată într-o astfel de localitate, oricât de mari ar fi avantajele ei aparente. Oamenii bogați și egoiști au o influență modelatoare asupra minții altora și vrăjmașul ar lucra prin ei pentru a pune piedici în calea noastră. Întovărășirile rele sunt totdeauna dăunătoare pentru evlavie și devoțiune și principiile care sunt aprobate de Dumnezeu pot fi subminate de astfel de întovărășiri. Dumnezeu nu vrea ca noi să ajungem ca Lot, care a ales să-și așeze căminul într-un loc în care el și familia lui erau aduși continuu în contact cu răul. Lot a mers în Sodoma ca om bogat; a plecat de acolo neavând nimic, dus de mână de un înger, în timp ce solii mâniei așteptau să toarne flăcările care aveau să-i mistuie pe locuitorii acelui oraș foarte favorizat și să desființeze frumusețea lui ademenitoare, făcând pustiu și gol un loc pe care Dumnezeu îl făcuse odată foarte frumos. 7M 89.1
Sanatoriile noastre n-ar trebui să fie situate aproape de locuințele celor bogați, unde ar fi privite ca o inovație și ceva neplăcut la vedere și despre care se va comenta nefavorabil, deoarece primesc oameni suferinzi din toate clasele. Religia curată și neîntinată face din aceia care sunt copii ai lui Dumnezeu o singură familie, legați la un loc cu Hristos în Dumnezeu. Dar spiritul lumii este mândru, părtinitor, exclusivist, favorizând numai pe câțiva. 7M 89.2
Când ne construim clădirile, trebuie să ne ținem departe de locuințele celor mari ai lumii, lăsându-i să caute ajutorul de care au nevoie, retrăgându-se dintre tovarășii lor și venind în locuri mai retrase. Noi nu vom fi plăcuți lui Dumnezeu când construim sanatoriile printre oamenii extravaganți în îmbrăcăminte și viețuire, care sunt atrași către aceia care pot face o mare risipă. 7M 89.3