Ca popor ales al lui Dumnezeu, noi nu putem copia obiceiurile, năzuințele, practicile sau modelele lumii. Noi n-am fost lăsați în întuneric pentru a avea nevoie să ne luăm după modelele lumești și să depindem de înfățișarea exterioară pentru a avea succes. Domnul ne-a spus de unde vine tăria noastră: “Acesta e Cuvântul Domnului către Zorobabel și sună astfel: Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul oștirilor!” (Zaharia 4, 6.) Așa cum vede Domnul de bine, El împarte acelora care țin calea Lui, putere care îi face în stare să exercite o influență puternică spre bine. Ei sunt dependenți de Dumnezeu și Lui urmează să-I dea socoteală de felul cum folosesc talanții pe care li i-a încredințat. Ei trebuie să-și dea seama că sunt administratorii lui Dumnezeu și trebuie să caute să mărească Numele Lui. 7M 90.1
Aceia ale căror sentimente sunt prinse de Dumnezeu vor izbândi. Privind la Hristos, ei vor pierde din vedere eul lor personal, iar atracțiile lumești nu vor avea putere să-i ademenească de la ascultarea lor. Ei își vor da seama că împodobirile și fastul exterior nu dau tărie. Nu lucrurile bătătoare la ochi, nu înfățișarea exterioară, dau o reprezentare corectă a lucrării pe care o avem de făcut, ca popor ales al lui Dumnezeu. Aceia care sunt în legătură cu lucrarea sanatoriilor noastre ar trebui să fie împodobiți cu harul lui Hristos. Aceasta le va da cea mai mare influență spre bine. 7M 90.2
Domnul Se poartă în mod cinstit cu noi. Făgăduințele Lui ne sunt date cu condiția ca să facem voia Lui cu credincioșie; de aceea, la clădirea sanatoriilor El trebuie să fie considerat ca fiind cel dintâi, cel din urmă și cel mai bun în toate. 7M 90.3
Toți aceia care sunt legați de slujirea lui Dumnezeu să ia aminte ca nu cumva, prin dorința lor după fast, să înduplece și pe alții să se dedea la împlinirea poftelor și la înălțare de sine. Dumnezeu nu dorește ca vreunul dintre slujitorii Săi să se implice în vreo întreprindere costisitoare și nenecesară, care împovărează poporul cu datorii mari, aduce poveri grele de datorii asupra poporului, lipsindu-l astfel de mijloace, care altfel ar procura multe lucruri necesare pentru lucrarea Domnului. Atâta vreme cât aceia care pretind a crede adevărul pentru timpul acesta umblă pe calea Domnului, spre a face ce este drept și rațional, pot aștepta ca Domnul să le dea prosperitate. Dar, atunci când aleg să se abată de la calea cea strâmtă, ei atrag ruină asupra propriei lor persoane și asupra acelora care vin la ei pentru îndrumare. 7M 90.4
Aceia care au conducerea în lucrarea de înființare a instituțiilor medicale trebuie să dea un bun exemplu. Chiar dacă banii stau la îndemână, ei nu trebuie să folosească mai mult decât este absolut necesar. Lucrarea Domnului trebuie să fie condusă cu gândul la nevoile fiecărei părți a viei Lui. Noi suntem cu toții membri ai unei singure familii, copii ai unui singur Tată, iar veniturile Domnului trebuie să fie folosite ținând seama de interesele lucrării Sale de pe întregul pământ. Domnul privește asupra tuturor părților câmpului și via Lui trebuie să fie cultivată ca un întreg. 7M 91.1
Noi nu trebuie să absorbim în câteva locuri toți banii tezaurului, ci trebuie să lucrăm pentru a dezvolta lucrarea în multe locuri. Teritorii noi trebuie să fie adăugate la împărăția Domnului. Alte părți ale viei Sale trebuie să fie înzestrate cu mijloace care să dea tărie lucrării. Domnul ne interzice să folosim în slujba Sa planuri egoiste. El ne interzice să adoptăm planuri care l-ar jefui pe aproapele nostru de mijloacele prin care acesta și-ar putea face lucrarea de prezentare a adevărului. Trebuie să-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi înșine. 7M 91.2
De asemenea, nu trebuie să uităm că lucrarea noastră trebuie să corespundă cu credința noastră. Noi credem că Domnul vine în curând și nu ar trebui oare ca realmente credința noastră să fie reprezentată prin clădirile pe care le construim? Să investim noi oare o sumă mare de bani într-o clădire care va fi curând consumată de marea conflagrație? Banii noștri înseamnă suflete și trebuie să fie în așa fel cheltuiți, încât să aducă cunoștința adevărului acelora care, din cauza păcatului, sunt sub osânda lui Dumnezeu. Atunci să ne înfrânăm planurile ambițioase; să ne ferim de extravaganță și de lipsă de prevedere, ca nu cumva tezaurul Domnului să fie golit, iar constructorii să nu aibă mijloace să facă partea ce le-a fost rânduită. 7M 91.3
Mult mai mulți bani decât era necesar s-au cheltuit pe clădirile noastre mai vechi. Aceia care au procedat astfel au presupus că această cheltuială va da prestigiu lucrării. Dar o astfel de scuză nu poate fi un argument pentru cheltuieli care nu sunt necesare. 7M 92.1
Dumnezeu dorește ca spiritul umil, blând și nepretențios al Domnului, care este Maiestatea cerului, Împăratul slavei, să fie întotdeauna manifestat în instituțiile noastre. Întâia venire a Domnului Hristos nu este studiată așa cum ar trebui. El a venit pentru a fi pilda noastră în toate privințele. Viața Lui a fost o viață de strictă tăgăduire de sine. Dacă urmăm pilda Lui, niciodată nu vom cheltui mijloacele pe ceva ce nu este necesar. Niciodată nu trebuie să umblăm după un fast exterior. Manifestarea noastră trebuie să fie de o așa manieră, încât lumina adevărului să poată străluci prin faptele noastre bune, astfel încât Dumnezeu să fie proslăvit prin folosirea celor mai bune metode de a vindeca pe cei bolnavi și de a alina suferințele. Lucrării i se dă prestigiu nu prin investirea mijloacelor în clădiri mari, ci prin menținerea adevăratului standard al principiilor religioase, împreună cu o nobilă asemănare cu Hristos în caracter. 7M 92.2
Greșelile care s-au făcut în trecut în construirea de clădiri ar trebui să fie un avertisment salvator pentru noi în viitor. Trebuie să observăm unde au greșit alții și, în loc să copiem greșelile lor, noi să îndreptăm lucrurile. În întreaga noastră lucrare de înaintare trebuie să avem în vedere nevoia de a face economii. Nu trebuie să se facă cheltuieli nenecesare. Domnul urmează să vină în curând și cheltuielile noastre pentru clădiri trebuie să fie în armonie cu credința noastră. Mijloacele noastre trebuie să fie folosite pentru a procura încăperi vesele, împrejurimi sănătoase și hrană de bună calitate. 7M 92.3
Ideile noastre cu privire la construirea și mobilarea instituțiilor trebuie să fie modelate și cizelate de o practică și dreaptă cunoaștere a ceea ce înseamnă a umbla smerit cu Dumnezeu. Niciodată să nu se considere necesar să dăm o aparență de bogăție. Niciodată să nu se folosească aparența ca mijloc de a avea succes. Aceasta este o înșelăciune. Dorința de a da o aparență care nu este în toate privințele în acord cu lucrarea pe care ne-a dat-o Dumnezeu să o facem, o aparență care poate fi păstrată numai cheltuind o mare sumă de bani, este un tiran fără milă. Este ca un cancer care roade mereu din corpul viu. 7M 93.1
Oamenii cu bun simț apreciază confortul mai presus de eleganță și fast. E o greșeală să presupunem că, păstrând o aparență, vor fi câștigați mai mulți pacienți și deci mai multe mijloace. Dar chiar dacă, urmându-se calea aceasta, s-ar obține susținători mai numeroși, noi nu am putea consimți să mobilăm sanatoriile noastre după ideile de lux ale vremii. Influența creștină este prea valoroasă pentru a fi sacrificată în felul acesta. Toate circumstanțele, înăuntru și în afara instituțiilor noastre, trebuie să fie în armonie cu învățăturile Domnului Hristos și cu mărturisirea credinței noastre. Lucrarea noastră, în toate ramurile ei de activitate, ar trebui să fie o ilustrație, nu de risipă și extravaganță, ci de judecată sănătoasă. 7M 93.2
Nu clădirile mari și costisitoare, nu mobilierul bogat, nu mesele încărcate cu delicatese vor da lucrării noastre influență și succes. Credința care lucrează prin iubire și purifică sufletul, atmosfera de har care îl înconjoară pe credincios, Duhul Sfânt lucrând asupra minții și inimii, toate acestea fac din el o mireasmă de viață spre viață și Îi dă posibilitatea lui Dumnezeu să-i binecuvânteze lucrarea. 7M 93.3
Dumnezeu poate să comunice cu poporul Său de astăzi și să-i dea înțelepciune pentru a face voia Lui, tot așa cum a comunicat cu poporul Său de pe vremuri și i-a dat înțelepciune să construiască tabernacolul. În construirea acestei clădiri, El a dat o exemplificare a puterii și maiestății Sale; și Numele Său trebuie să fie onorat în construcțiile ce se zidesc astăzi pentru El. Credincioșie, stabilitate și utilitate trebuie să se vadă peste tot. 7M 93.4
Aceia care au în mână construirea unui sanatoriu trebuie să reprezinte adevărul lucrând în spiritul și iubirea lui Dumnezeu. După cum Noe, în zilele sale, a avertizat lumea prin construirea corăbiei, tot la fel, prin lucrarea credincioasă care se face prin înălțarea instituțiilor Domnului de astăzi, se vor ține predici și inima unora va fi convinsă și convertită. De aceea, lucrătorii să simtă cea mai mare neliniște umblând după ajutorul continuu al Domnului Hristos, pentru ca instituțiile care se înființează să nu fie în zadar. În timp ce înaintează lucrarea clădirii, ei să-și aducă aminte că, după cum, în zilele lui Noe și ale lui Moise, Dumnezeu a precizat fiecare detaliu al corăbiei și al tabernacolului, tot la fel, la construirea instituțiilor Lui de astăzi, El Însuși veghează asupra lucrării care se face. Ei să-și aducă aminte că Marele Constructor, prin cuvântul Său, prin Duhul Său și prin providența Sa, dorește să îndrume lucrarea Sa. Ei ar trebui să-și ia timp pentru a cere sfat de la El. Glasul rugăciunii și al cântării sfinte ar trebui să se înalțe ca un parfum plăcut. Toți ar trebui să-și dea seama de completa lor dependență de Dumnezeu; ei ar trebui să-și aducă aminte că înalță o instituție în care trebuie să se săvârșească o lucrare cu urmări veșnice și că, făcând lucrarea aceasta, ei trebuie să fie împreună lucrători cu Dumnezeu. “Privind la Isus” trebuie să fie pururea deviza noastră. Și asigurarea este: “Te voi învăța, și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui, și voi avea privirea îndreptată asupra ta”. (Psalmii 32, 8.) 7M 94.1