Dumnezeu plănuiește ca acela care îi învață din Biblie pe membrii familiei lui să fie, în viața sa de cămin, o exemplificare a adevărurilor pe care le prezintă. Ceea ce este un om are o influență mai mare decât ceea ce spune. Evlavia în viața de zi cu zi va da putere mărturiei publice. Răbdarea, consecvența și iubirea vor face asupra inimilor o impresie pe care predicile nu reușesc să o facă. SEv 204.1
Îndatoririle pastorului sunt pretutindeni în jurul lui, atât în apropiere, cât și atunci când este plecat departe, dar prima lui datorie este față de propriii copii. El nu trebuie să devină așa de împovărat de îndatoririle din afara căminului, încât să neglijeze învățătura de care au nevoie copiii lui. Pastorul poate considera că datoriile din căminul lui sunt de o importanță mai mică, dar, în realitate, ele se află chiar la temelia bunăstării omului și a societății. Fericirea bărbaților și a femeilor și succesul bisericii depind într-o mare măsură de influența căminului. În îndeplinirea corespunzătoare a îndatoririlor vieții de fiecare zi sunt implicate interese veșnice. Lumea nu are o nevoie așa de mare de minți mari, pe cât are nevoie de oameni buni, care sunt o binecuvântare în căminul lor. SEv 204.2
Nimic nu poate scuza un pastor pentru neglijarea cercului restrâns al familiei, în favoarea cercului mai mare din afara ei. Bunăstarea spirituală a familiei lui are prioritate. În ziua răsplătirii finale, Dumnezeu îl va întreba ce a făcut pentru a-i câștiga la Hristos pe aceia pe care și-a asumat responsabilitatea de a-i aduce pe lume. Marele bine făcut pentru alții nu poate anula datoria pe care o are față de Dumnezeu de a se îngriji de propriii copii. SEv 204.3
În familia pastorului ar trebui să existe o unitate care să fie o predică eficientă cu privire la evlavia practică. Când își îndeplinesc cu credincioșie datoria în cămin, păzindu-i pe copii, corectându-i, sfătuindu-i și îndrumându-i, pastorul și soția lui se pregătesc pentru lucrarea din biserică și multiplică mijloacele de realizare a lucrării lui Dumnezeu în afara căminului. Membrii familiei devin membrii familiei cerești și sunt o putere spre bine, exercitând o influență care ajunge până departe. SEv 204.4
Pe de altă parte, pastorul care le îngăduie copiilor lui să crească nestăpâniți și neascultători va constata că influența muncii sale la amvon este contracarată de comportamentul neplăcut al copiilor lui. Cel care nu-și poate conduce propria familie nu poate păstori în mod corespunzător biserica lui Dumnezeu și nici nu o poate păzi de certuri și de controverse. SEv 205.1