Capitolul 32 - Încrederea în Dumnezeu
- Prefață
- Capitolul 1 - Importanța organizării
- Capitolul 2 - Administrarea
- Capitolul 3 - Modul creștin de conducere
- Capitolul 4 - Bunătate, grijă, compasiune
- Capitolul 5 - Credincioșia
- Capitolul 6 - Umilința
- Capitolul 7 - Integritatea
- Capitolul 8 - Capacitățile
- Capitolul 9 - Invidia
- Capitolul 10 - Încrederea
- Capitolul 11 - Influența
- Capitolul 12 - Responsabilitatea din familie
- Capitolul 13 - Individualitatea
- Capitolul 14 - Autoritatea
- Capitolul 15 - Spiritul dictatorial
- Capitolul 16 - Controlul asupra minții oamenilor
- Capitolul 17 - Lucrul în echipă
- Capitolul 18 - Delegarea
- Capitolul 19 - Luarea deciziilor
- Capitolul 20 - Alegerea personalului
- Capitolul 21 - Instruirea conducătorilor
- Capitolul 22 - Critica
- Capitolul 23 - Cooperarea
- Capitolul 24 - Mustrarea pentru greșeli
- Capitolul 25 - Autodisciplina
- Capitolul 26 - Perfecționarea capacităților personale
- Capitolul 27 - Prea mare atenție pentru lucrurile mici
- Capitolul 28 - Întâlnirile de comitet
- Capitolul 29 - Finanțele
- Capitolul 30 - Curajul
- Capitolul 31 - Sănătatea
- Capitolul 32 - Încrederea în Dumnezeu
Search Results
- Results
- Related
- Featured
- Weighted Relevancy
- Content Sequence
- Relevancy
- Earliest First
- Latest First
- Exact Match First, Root Words Second
- Exact word match
- Root word match
- EGW Collections
- All collections
- Lifetime Works (1845-1917)
- Compilations (1918-present)
- Adventist Pioneer Library
- My Bible
- Dictionary
- Reference
- Short
- Long
- Paragraph
No results.
EGW Extras
Directory
Capitolul 32 - Încrederea în Dumnezeu
Încredeți-vă în Dumnezeu; așteptați cu răbdare. — Cei care, stând în prima linie a conflictului, sunt conduși de Duhul Sfânt să facă o lucrare specială vor simți adesea o reacție atunci când presiunea este înlăturată. Descurajarea poate clătina și credința cea mai eroică și poate slăbi cea mai puternică voință. Dar Dumnezeu înțelege și Își arată mila și dragostea. El citește motivele și scopurile inimii. A aștepta răbdător, a te încrede atunci când totul pare întunecat este lecția pe care trebuie să o învețe conducătorii lucrării lui Dumnezeu. Cerul nu-i va părăsi în ziua în care se vor confrunta cu împotrivirea. Nimic nu pare mai lipsit de ajutor și în același timp nu este mai invincibil decât sufletul care-și conștientizează nimicnicia și se bazează total de Dumnezeu. — Profeți și regi, p. 174, 175.PC 61.1
Oameni cu experiență, temători de Dumnezeu, încercați. — Au fost puși în anumite poziții niște tineri, bărbați neexperimentați, când aceste poziții ar fi trebuit să fie date unor oameni ce au căpătat experiență de la începutul lucrării. Pozițiile de încredere trebuie să fie date unor oameni experimentați, temători de Dumnezeu, oameni încercați, oameni care vor duce mesajul de mustrare din partea lui Dumnezeu. — Scrisoarea 35, 13 februarie 1900, p. 1 (către comitetul Conferinței Generale).PC 61.2
Sfat adresat unui președinte al Conferinței Generale. — Frate Olsen, ai multe poveri asupra ta, pentru că nu s-a putut altfel, dar nu mai aduna alte poveri și nu te lăsa zdrobit sub ele. Domnul nu vrea să apese greutăți asupra niciunui om pentru a-i curma viața și a nu mai purta poveri niciodată. Iubitorul nostru Tată ceresc îi spune fiecărui lucrător al Său: „Încredințează-ți soarta în mâna Domnului, și El te va sprijini.” Din nou apare îndemnul: „Și aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi.”PC 61.3
Domnul cântărește fiecare greutate înainte de a permite să fie pusă asupra inimii celor care sunt împreună-lucrători cu El. Isus a purtat întristări și poveri și știe exact ce sunt acestea. Ochiul Său veghează asupra fiecărui lucrător. „El socotește numărul stelelor” și totuși El „tămăduiește pe cei cu inima zdrobită și le leagă rănile”. Domnul te invită să lași asupra Lui poverile tale, pentru că te poartă în inimă. Apoi să dai dovadă de o credință reală și practică în Isus și să crezi că El va purta fiecare povară, mare sau mică. Trebuie să aduci toate îngrijorările tale la Isus, să crezi că El ți le ia și le poartă în locul tău. (...)PC 61.4
Îngrijorarea este oarbă și nu poate discerne viitorul. Dar Isus vede sfârșitul de la început și a pregătit calea Sa pentru a-ți aduce eliberarea. „Sunt atâtea lucruri de făcut!” Da, dar cine este mai-marele peste lucrători? Isus Hristos, Domnul tău. El Se oferă să ușureze poverile pe care le purtăm, așezându-Se sub greutatea lor. Dacă rămânem în Hristos și dacă Hristos rămâne în noi, putem face toate lucrurile prin El, care ne întărește. PC 61.5
Deci, fratele meu, nu te îngrijora. Nu te mai lăsa prins până la ore nerezonabile în întâlniri de comitet. Ai nevoie de odihnă a creierului și te vei prăbuși dacă nu te odihnești. — Scrisoarea 41, 1892.PC 61.6
Să privim constant la Isus. — Niciun om nu este atât de înălțat în putere și autoritate încât Satana să nu-l asalteze cu ispitele sale. Și, cu cât un om ocupă o poziție de mai mare responsabilitate, cu atât mai puternice și mai hotărâte sunt atacurile dușmanului. Slujitorii lui Dumnezeu din orice loc să studieze cuvântul Său, privind constant la Isus, pentru a fi schimbați după chipul Său. Plinătatea nesecată și atotsuficiența lui Hristos sunt la dispoziția noastră, dacă umblăm înaintea lui Dumnezeu cu smerenie și pocăință. — Manuscrisul 140, 6 noiembrie 1902 (principii pentru călăuzirea celor aflați în poziții de responsabilitate).PC 61.7