Solia laodiceană

Martorul credincios vorbește despre o biserică creștină rece și fără viață: “Știu faptele tale: că nu ești nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.” (Apocalipsa 3, 15.16.) Observați cuvintele următoare: “Pentru că zici: ‘Sunt bogat, m-am îmbogățit și nu duc lipsă de nimic’, și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol.” Aici este prezentat un popor care se mândrește cu faptul că deține avantaje și o cunoaștere spirituală, dar nu răspunde la binecuvântările nemeritate pe care Dumnezeu le-a revărsat asupra lui. El a fost răzvrătit, lipsit de recunoștință și nepăsător față de Dumnezeu, totuși Dumnezeu l-a tratat cu iubire, așa cum îl tratează un părinte iubitor pe fiul său nerecunoscător și îndărătnic. Acest popor s-a opus harului Său, a abuzat de privilegiile Sale, a trecut cu vederea ocaziile favorabile și s-a mulțumit să se cufunde în mulțumire de sine, într-o nerecunoștință vrednică de plâns, într-un formalism aparent și într-o nesinceritate ipocrită. El s-a lăudat cu o mândrie fariseică, ajungând să spună: “Sunt bogat, m-am îmbogățit, și nu duc lipsă de nimic”. (Versetul 17.)CF 83.1

Oare nu le-a trimis Domnul Isus solie după solie pentru a-i mustra, a-i avertiza și a-i implora pe acești oameni mulțumiți de ei înșiși? Nu au fost sfaturile Sale disprețuite și respinse? Nu au fost solii trimiși de El tratați cu dispreț, și cuvintele lor primite ca niște povești fără sens? Domnul Hristos vede lucruri pe care omul nu le vede. El vede păcatele care, dacă nu vor fi îndepărtate prin pocăință, vor epuiza răbdarea unui Dumnezeu îndelung răbdător. Domnul Hristos nu Se poate asocia cu numele acelora care se complac în mulțumire de sine. El nu poate mijloci pentru un popor care nu simte nevoia după ajutorul Său și pretinde că știe și are totul.CF 83.2

Marele Răscumpărător Se reprezintă ca fiind un negustor ceresc, plin de bogății, care merge din casă în casă, își prezintă bunurile prețioase și spune: “Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc, ca să te îmbogățești, și haine albe, ca să te îmbraci cu ele și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale, și doftorie pentru ochi, ca să-ți ungi ochii și să vezi. Eu mustru și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, și pocăiește-te! Iată Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el, și el cu Mine”. (Apocalipsa 3, 18-20.)CF 84.1

Să cântărim starea noastră înaintea lui Dumnezeu, să ascultăm sfatul Martorului credincios. Nici unul dintre noi să nu fie plin de prejudecăți, așa cum erau iudeii, așa încât lumina să nu poată ajunge în inima lui. Să nu fie necesar ca Domnul Hristos să spună despre noi așa cum a spus despre ei: “Și nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viața!” (Ioan 5, 40.)CF 84.2

Cu ocazia fiecărei adunări desfășurate la Conferința Generală, sufletele au primit cu entuziasm solia prețioasă cu privire la neprihănirea lui Hristos. Îi mulțumim lui Dumnezeu că există suflete care își dau seama că au nevoie de ceva ce le lipsește — aurul credinței și al iubirii, haina albă a neprihănirii lui Hristos, alifia discernământului spiritual. Dacă aveți aceste daruri prețioase, templul sufletului vostru nu va fi asemenea unui sanctuar profanat. Frați și surori, vă invit, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, să lucrați acolo unde lucrează și Dumnezeu. Acum este ziua unei ocazii pline de har și a unui privilegiu deosebit.CF 84.3