Capitolul 13 — Alimentația în copilărie

Un sfat întemeiat pe îndrumări divine

339. Întrebarea pe care să și-o pună tații și mamele ar trebui să fie: “Cum să facem cu copilul ce ni se va naște?” Am adus înaintea cititorului ceea ce a spus Dumnezeu în ce privește calea pe care s-o urmeze mama înainte de nașterea copiilor săi. Dar aceasta nu este tot. Îngerul Gabriel a fost trimis din curțile cerești să dea îndrumări legate de îngrijirea copiilor după nașterea lor, pentru ca părinții acestora să-și poată înțelege pe deplin datoria.DH 225.1

Cam în vremea primei veniri a lui Hristos, îngerul Gabriel a venit la Zaharia cu un mesaj similar celui dat lui Manoah. Vârstnicului preot i s-a spus că soției sale ar trebui să i se nască un fiu al cărui nume să fie Ioan. “Și”, a spus îngerul, “el va fi pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui. Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare, și se va umple de Duhul Sfânt.” Acest copil al făgăduinței trebuia să fie crescut cu deprinderi de cumpătare strictă. Lui avea să-i fie încredințată o importantă lucrare de reformă, pentru a pregăti calea pentru Hristos.DH 225.2

În popor, necumpătarea exista în toate formele. Îngăduința în vin și mâncarea de lux slăbeau puterea fizică și cobora morala într-o asemenea măsură, încât crimele cele mai revoltătoare nu păreau păcătoase. Glasul lui Ioan avea să răsune din pustie ca o mustrare serioasă pentru îngăduințele păcătoase ale poporului, iar propriile sale deprinderi de cumpătare urmau de asemenea să fie o mustrare pentru excesele din timpul său.DH 225.3

Începutul real al reformei

Eforturile lucrătorilor noștri în domeniul temperanței nu au o extindere îndeajuns de mare pentru a izgoni din țara noastră blestemul necumpătării. O dată formate, obiceiurile sunt greu de biruit. Reforma ar trebui să înceapă cu mama, înainte de nașterea copiilor; iar dacă instrucțiunile lui Dumnezeu ar fi urmate cu credincioșie, nu ar exista necumpătare.DH 225.4

Efortul constant al fiecărei mame ar trebui să fie acela de a-și pune obiceiurile în acord cu voia lui Dumnezeu, pentru a putea lucra în armonie cu El, ca să-și scape copiii de viciile de astăzi, care nimicesc sănătatea și viața. Mamele să se plaseze fără întârziere într-o legătură corectă cu Creatorul, pentru a putea zidi în jurul copiilor lor, cu ajutorul harului Său, un bastion împotriva desfrâului și necumpătării. Dacă mamele ar vrea să urmeze o astfel de cale, ar putea să-și vadă copiii, asemenea tânărului Daniel, atingând un standard înalt în realizările lor morale și intelectuale, devenind o binecuvântare pentru societate și o cinste pentru Creatorul lor. — The Signs of the Times, September 13, 1910 (The Signs of the Times, September 22, 1881)DH 226.1

Nou-născutul

340. Cea mai bună hrană pentru un nou-născut este aceea pe care o furnizează organismul mamei. El nu trebuie privat în mod inutil de aceasta. Este o cruzime din partea mamei ca, din comoditate sau pentru a se bucura de compania cunoscuților, să caute să se elibereze de datoria gingașă de a-și alăpta micuțul.DH 226.2

Mama care îngăduie să-i fie alăptat copilul de o altă femeie ar trebui să se gândească bine care ar putea fi urmările. Într-o măsură mai mică sau mai mare, doica transmite copilului pe care-l alăptează dispoziția și temperamentul său. — The Ministry of Healing, 383 (1905).DH 226.3

341. Pentru a ține pasul cu moda, s-a abuzat de organism în loc să se țină seama de el. Mamele depind uneori de cineva tocmit sau, dacă nu, trebuie să înlocuiască sânul matern cu un biberon. Iar una dintre cele mai delicate și mai agreabile îndatoriri pe care și le poate îndeplini o mamă pentru copilul ei dependent, care își împletește viața cu a ei și care trezește cele mai sfinte sentimente în inima femeilor, este sacrificată în favoarea nebuniei criminale a modei.DH 226.4

Există mame care își vor jertfi îndatoririle materne legate de alăptarea copiilor lor pur și simplu pentru că este prea multă bătaie de cap faptul de a fi legate de odraslele lor, care sunt rodul trupului lor. Sala de bal și scenele incitante ale plăcerii au avut influența de a amorți percepția fină a sufletului. Acestea au fost mai atractive pentru mama care este atrasă de modă decât au fost îndatoririle materne față de copiii ei. Poate că își încredințează copiii unei femei angajate, pentru ca aceasta să se achite de datorii care ar trebui să aparțină în exclusivitate mamei. Obiceiurile ei greșite fac din îndatoririle necesare — a căror înfăptuire ar trebui să constituie bucuria ei — un lucru dezagreabil pentru ea, pentru că grijile pentru copiii ei intră în conflict cu pretențiile vieții mondene. O străină împlinește datoriile mamei și dă de la sânul ei hrana pentru a întreține viața.DH 226.5

Și aceasta nu este tot. Doica îi transmite, de asemenea, copilului pe care îl alăptează felul ei de-a fi și temperamentul său. Viața copilului este legată de-a ei. Dacă cea angajată este o femeie grosolană, iute la mânie și irațională, dacă nu este atentă în privința moralității, nou-născutul va fi, după toate probabilitățile, la fel ca ea sau asemănător. Același sânge de calitate slabă care curge în venele doicii curge și în cele ale copilului. Mamele care își vor da astfel copiii din mâini și vor refuza să-și împlinească îndatoririle materne din pricină că sunt o povară pe care nu o pot duce bine — în timp ce își devotează viețile modei — sunt nevrednice de numele de mamă. Ele degradează instinctele nobile și atributele sfinte ale femeilor și aleg să fie fluturași ai plăcerilor modei, având o percepție mai slabă decât a fiarelor necuvântătoare în ce privește responsabilitatea lor față de descendenți. Multe mame înlocuiesc sânul cu biberonul. Aceasta este necesar pentru că nu au hrană pentru copiii lor. Însă în nouă cazuri din zece, obiceiurile lor greșite din copilărie de a se îmbrăca și de a mânca au adus asupra lor incapacitatea de a-și împlini îndatoririle pentru care a fost conceput trupul lor....DH 227.1

Mi s-a părut întotdeauna un lucru rece, lipsit de inimă, ca mamele care își pot alăpta copiii să-i întoarcă pe aceștia de la sânul matern la biberon. În acel caz, este nevoie de cea mai mare grijă pentru ca laptele să provină de la o vacă sănătoasă și ca biberonul să fie perfect curat. Acest lucru este în mod frecvent neglijat și, ca rezultat, pruncul este făcut să sufere în mod inutil. Pot apărea tulburări de stomac și intestine, iar nou-născutul — sărmanul de el — se îmbolnăvește, aceasta dacă a fost sănătos la naștere. — The Health Reformer, septembrie, 1871.DH 227.2

342. Perioada în care nou-născutul își primește hrana de la mamă este critică. În timp ce-și alăptau copiii, multor mame li s-a permis să muncească în exces și să-și înfierbânte sângele prin gătit, iar sugarul a fost afectat în mod serios, nu numai prin hrana înfierbântată de la pieptul mamei, dar sângele lui a fost otrăvit de alimentația nesănătoasă a mamei, alimentație care i-a inflamat întregul organism, afectând astfel și hrana sugarului. Copilul va fi de asemenea afectat de starea minții mamei. Dacă ea este nefericită, iritabilă, dacă se agită repede, dând drumul la răbufniri ale pasiunii, hrana pe care o primește copilul de la mamă va fi inflamată, producând adesea colici, spasme și, în unele cazuri, chiar convulsii și crize.DH 228.1

Și caracterul copilului este afectat mai mult sau mai puțin de natura hranei primite de la mamă. Atunci, cât de important este ca mama, când își alăptează copilul, să-și păstreze o stare mintală fericită, controlându-și spiritul într-un mod desăvârșit. Făcând astfel, mâncarea copilului nu este vătămată, iar modul calm, reținut, în care mama își tratează copilul are foarte mult de-a face cu modelarea minții sugarului. Dacă este neliniștit și intră ușor într-o stare de agitație, purtarea grijulie, răbdătoare a mamei va avea o influență liniștitoare, de corectare, iar sănătatea pruncului poate fi ameliorată foarte mult.DH 228.2

Sugarii au fost tratați foarte rău printr-un tratament necorespunzător. Dacă sugarul era agitat, a fost în general hrănit pentru a tăcea, când, în cele mai multe cazuri, motivul neliniștii lui era tocmai faptul că primise prea multă mâncare devenită vătămătoare din cauza obiceiurilor greșite ale mamei. Mai multă mâncare nu făcea decât să complice lucrurile, pentru că stomacul era deja încărcat. — How to Live, 2:39, 40 (1865).DH 228.3