Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    TE PURE E TE HAAMAITAI

    “Te vai noa ra te haapuraa no te taata nei, area te tauturu a te taata iho nei ra, e mea faufaa ore roa ïa.”HL 79.1

    TE PARAPARAU mai nei te Atua ia tatou na roto i te natura Je i te heheuraa, na roto i te mana e te ohiparaa a to’na Varua Maitai. Aita râ te reira i ravai, e au atoa râ ia tatou ia iriti i te upupa o to tatou aau ia’na. Tei te huru o to tatou paraparau maitairaa e afaro roa ai e to tatou Metua i te ao ra e roaa mai ai te ora e te itoito i te pae varua. E nehenehe to tatou mana‘o ia faahi‘ohia i nia i te Atua; e nehenehe ia tatou ia feruri i ta’na mau ohipa, to’na aroha hamani maitai, e i ta’na hoi mau haamaitairaa. E ere râ te reira i te ati-mau-raa la’na e parauhia ra. Ia hinaaro tatou i te', parahi ma te ati mau Ia’na, e au ei parau ta tatou e faaite Ia’na no nia i to tatou oraraa nei.HL 79.2

    Te pure ra, o te heheuraa ïa i to tatou aau i te Atua ra mai ta tatou e na reira i te hoê hoa here mau. Eiaha mai te mea ia riro ta tatou pure ei haapiiraa atu la’na no nia i te au no tatou, tera râ, ua riro te reira ei farereiraa na tatou Ia’na. Eita te pure e faatae mai i te Atua i raro ia tatou nei: te faateitei nei râ oia ia tatou e tae noa ‘tu i pihai iho Ia’naHL 79.3

    I te mau mahana a parahi mai ai Iesu i te fenua nei, ua haapii oia ia ratou i ta ratou e ani i te Atua no to ratou mau ere i te mau mahana tataitahi, e te tuu hoi i to ratou mau peapea i nia Ia’na. Te haapapuraa e farii Oia i ta ratou pure, o te haapapuraa atoa ïa i ta tatou.HL 79.4

    A parahi mai ai i rotopu i te taata nei, ua pinepine Iesu iho i te pure. Ua rave Iesu i to tatou mau ere e to tatou mau paruparu e ua huri i nia Ia’na Ua riro oia i mua ia tatou mai te hoê taata taparu te huru i te ani tamau-maite raa i to’na metua i te hoê haapueraa no te mau itoito apî no ta tatou mau ohipa e rave, e te mau tamataraa hoi e farereihia e tatou. Ua riro oia ei h‘ioraa na tatou i nia i te mau vahi atoa. E taeae Oia i roto i to tatou mau paruparu. “I ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei te huru.” Aita râ ta’na e hara, e ua patoi to’na huru natura i te ino. Ua na roto Oia i te mau huru aroraa atoa, e te mau ahoaho atoa o te aau tei farereihia e te taata nei i roto i teie 20 hara, Ua riro te pure ei mea faufaa rahi, e fana', o hoi i te pae no to’na huru taata nei. E mea oaoa Na', na e te mahanahana hoi o te aau ia paraparau i to’na Metua. I teie nei, mai te mea e mea au na te Faaura o te taata nei, oia hoi te Tamaiti a te Atua ia pure no to’na ere, eaha atu ia te au rahi roa atu ia tatou nei, te taata paruparu nei, e te hara, e te pohe noa, ia ite e mea faufaa ia pure tatou i te Atua ma te u‘ana e te tamau maite.HL 79.5

    Aita atu ta to tatou Metua i te ao ra e hinaaro nei, maori râ o te ninii mai i ta’na mau haamaitai ma te î atoa i ma ia tatou nei. Tei ia tatou noa te inuraa e maoro noa ‘tu i te tumu o te aroha faito ore. E ere anei i te mea maere la pure tatou? Ua ineine ê na te Atua no te farii i te pure ma te aau haehaa mau o ta’na mau tamarii, te huru râ hoi ia hi‘o ra, mai te mea ra e, e ere ma te aau tae mau teie ta tatou e faaite nei i to tatou mau ere Ia’na. Eaha râ ïa te mana', o o te mau melahi no nia i te huru o te taata nei, te taata paruparu nei, e te arohia ra, vï noa i te mau tamataraa, a hi‘o mai ai ratou e mea varavara roa ta tatou pure, i roto i te hoê faaroo nainai roa, e i te mea hoi te tiai nei te Atua aroha noa ma te haapao maitai ia tatou, ma te ineine i te horoa mai i ta tatou, hau atu i ta tatou e nehenehe e ani e e feruri. E mea au na te mau melahi te tipapa i mua i te Atua; e mea au na ratou te haafatata i pihaiiho ia’na; ua riro te atiraa atu i te Atua ei oaoaraa no ratou, aiea râ te mau taata e parahi nei i te fenua nei, tei au rahi roa ia tauturuhia mai e te Atua, mai te mea ra e te mauruuru noa nei ratou', i te hahaere noa ma te maramarama ore o to’na Varua, ma te taa ê i te huru mârû mai mua mai i tana aro.HL 80.1

    E tapo‘i mai te pouri o te ino i te feia tei haapao ore i te pure. E te faatopa nei te mau tamataraa puai a te enemi ia ratou i roto i te hara, aita atu e tumu, no te mea aita ratou e pure nei. Eaha ïa e rupu ai te au ore i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine a te Atua i te pure, inaha hoi te pure ra o te taviri ïa i roto i te rima o tei faaroo ra, e matara mai ai te mau tao‘a o te ra‘i, tei reira te vairaa o te mau faufaa pau ore o te Mana hope! Ia ore te pure tamau e ia ore hoi te ara tamau maite o tei ore roa e haavare mai, e vai tatou i roto i te fifi i te mea e topa tatou i roto i te oraraa mana‘o ore, e atea atu tatou i te e‘a afaro. Ua ite to tatou enemi e ua riro te pure u', ana i apitihia 1 te faaroo ei faaitoito ia tatou i te patoiraa i ta’na mau tamataraa. E no reira te imi tamau nei oia i te ravea no te taparahiraa ia tatou i mua i te e‘a o te terono no te aroha mau.HL 80.2

    Teie te hoê mau huru e fariihia mai ai ta tatou mau pure. Teie te ravea matamua, oia hoi, ia ite maitai tatou i to tatou au rahi roa ia tauturuhia mai e te Atua. Teie ta’na i fafau mai ia tatou : “E ninii hoi au i te pape i nia iho i tei hiaai ra ; e te pape tahe i nia i te tenua mârô ra.” (Isaia 44: 3.) Te feia atoa i poihâ e i hiaai i te parau tia ra e tei hiaai hoi i te Atua ra, e tia roa ia ratou ia mana’o papu e, e faaîhia ratou. Ia heheuhia te aau i raro a‘e i te ohiparaa a te Varua e tia ‘i. o te huru ïa ia hinaaro tatou ia noaa mai te haamaitairaa a te Atua ia tatou. Ua riro tera ere i roto ia tatou ei parau tei taparu vitiviti mau i te maitai no tatou. Teie râ, e faatae i ta tatou aniraa Ia’na ra. Ua parau mai Oia e: ” E ani e horoahia ta outou.” (Mataio 7: 7; Ioane 16 : 24) Teie â te tahi : “O tei ore i faaherehere i ta’na iho Tamaiti, o tei tuu noa mai râ ia’na no tatou nei, eaha hoi oia e ore e horoa atoa mai ai i te mau mea atoa na tatou ?” (Roma 8: 32.)HL 81.1

    Ia tamau tatou i te ino i roto i to tatou aau, e ia tamau atoa hoi i te hara iteahia nei, eita te Fatu e faaroo mai i ta tatou pure, area te pure a te taata hara tatarahapa, e te pure hoi a te hoê aau putapu e fariih.a mai ïho â. Ia vaiiho ana', e tatou i ta tatou mau hara atoa, e ia faaafaro ana‘e tatou i to tatou mau hape ia au i ta tatou e nehenehe, e nehenehe tatou e mana', o e e fariihia mai ta tatou pure. Eita roa to tatou mau maitai e riro noa ‘e ei tumu e iteahia mai ai tatou i mua i te aro o te Atua ; na te maitai o Iesu e ora ‘j tatou, na to’na toto e tamâ ia tatou, tera râ e tuhaa ta tatou e rave e tia ‘i, oia hoi te faaauraa ia tatou i nia i te ravea ta te aroha i horoa mai.HL 81.2

    Te tahi â mea e fariihia ‘i te pure, o te faaroo ïa : ‘‘O tei haamori i te Atua ra, ia faaroo oia e At ua e tia ‘i, e o Oia te faautua i te feia i imi papu ia’na ra.” (Hebera 11: 6.) Ua parau Iesu i ta’na mau pîpî: “Te mau mea atoa ta outou e ani ia pure ra, a mana‘o ai e noaa taua mau mea ra e noaa ïa ia outou.” (Mareko 11: 24.) Te ite ra oe i to’na auraa? E haapapuraa rahi roa tera, aita hoê maumauraa, te parau ta tei fafau mai.HL 81.3

    Ia ore ana‘e ta tatou mau mea i ani e fariihia i taua taime ra iho â, haamana‘o tatou e ua faaroo mai te Fatu ia tatou, e Na’na te reira e horoa mai ia tatou. E mana‘o hape ana‘e to tatou, e te feruriraa poto e no reira te ani nei tatou i te tahi mau taime i te mau mea te ore e au no tatou. Na roto i te aroha rahi o to tatou Metua i te ao ra te farii mai nei Oia i ta tatou pure ma te horoa mai i te mea maitai a‘e no tatou, o ta tatou iho â te reira e ani ahiri tatou e nehenehe e haroaroa i te mau mea i te pae varua. Mai te mea i te hi', oraa ra aita ta tatou pure i fariihia mai, a tapii i nia i Ta’na parau fafau, no te mea te vai ra iho â te taime e fariihia ‘i ta tatou i ani ma te papu maitai, ei reira tatou e farii ai i te haamaitai tei au oioi roa no tatou. Teia râ mana', o e farii-noa hia mai te mau pure atoa mai te au i ta tatou huru e mana‘o nei, e mana‘o taata noa ïa. E paari rahi to te Atua a hape ai oia, e maitai rahi to’na a patoi ai Oia i te mea maitai a‘e no tatou. No reira eiaha oe e mâia', u i te tiaturi Ia’na, noa ‘tu aita oe e ite ra i te farii-oioi-raahia ta oe pure, A tapea i tera parau fafau mau tei na ô e : “E ani e horoahia ta outou.”HL 81.4

    Mai te mea e pee tatou i to tatou mau mana‘o feaa e te taiâ, hou a faaroo ai, mai te mea e feruri tatou i te mau vahi hi‘oraa toaruaru, e rahi roa ‘tu ïa to tatou fifi. Ia haere noa râ tatou i te Atua ra na roto i to tatou ite e i to tatou faufaa ore, e te au rahi ia tatou ia tauturuhia mai; e mai te mea e heheu tatou i to tatou mau ere ma te aau haehaa e te tiaturi i rnua Ia’na o tei î i te paari faito ore, e tei ite hoi i te mau mea atoa nei, e faaroo mai Oia i ta tatou mau reo pii, ei reira Oia e faaanaana mai ai i to’na maramarama i roto i to tatou aau. Ua apitihia tatou i reira. na roto 1 te pure aau parau mau, i nia i To’na Paari faito ore, E riro paha eita tatou e ite i te taime e pure ai tatou, i te tahi mau tapa', o taa ê tei faaite mai e te fariu mai nei te Fatu ia tatou ma te i i te here e te aroha, noa ‘tu te reira, te na reira maira iho â Oia. E riro paha tatou i te ore e ite i to’na rima i te fâfâraa mai, tei nia mau râ to’na rima ia tatou, e te haapapu mai nei te reira rima i to’na aroha, e to’na hoi hereraa ia tatou nei.HL 82.1

    Ia haafatata ana‘e tatou i te Fatu no te ani i te haamaitai e ta’na ra tauturu, e haafatata ‘tu ïa tatou na roto i te aau aroha e te tia i te faaore i ta vetahi ê mau hara ia tatou. Eaha e tia ‘i ia tatou ia parau e: “Faaore mai oe i ta matou mau hara, mai ia matou i faaore i tei hara ia matou nei?” (Mataio 6: 12), mai te mea te tamau nei tatou i te reira i roto i to tatou aau? Ia hinaaro ana', e tatou ia fariihia mai ta tatou pure, e faaore ïa tatou i te hara a vetahi ê mai te huru iho â ta tatou e hinaaro ia faaorehia ta tatou.HL 82.2

    Ia riro te tamau-noa-raa i te pure mai te hoê ravea e fariifaahou-hia mai ai tatou. E pure ma te tuutuu ore e tupu ai tatou i roto i te faaroo.” Ua papaihia hoi e : “Tamau maite â i te pure.” (Roma 12: 12.) “Tamau maite i te pure, e faaitoito i te reira ma te haamaitai i te Atua.” (Kolosa 4:2) “E haapao maitai outou, e ara ma te pure.” (1 Petero 4 : 7) “Area outou, e au mau here e, i te faatupuraa ia outou iho i to outou faaroo mo', a rahi ra, e te pureraa ma te Varua Maitai, tamau maite outou i to outou iho hinaaro i te Atua.” (Iuda 20,21.) Te pure tamau ra o te atiraa tuutuu ore ïa o to tatoi varua i te Atua, ia nehenehe te ora o te Atua ia ohipa i roto ia tatou, e ia nehenehe hoi to tatou oraraa ia haapuroro atu i te oraraa mâ e te mo', a.HL 82.3

    E mea faufaa te tamau i te pure; eiaha te hoê mea ia haafifi ia oe e taua ohipa ra. E rave i ta oe atoa ra no te tapea-maiteraa i te atiraa e vai i rotopu ia Iesu e to oe varua. E imi oe i te mau taime atoa e aa no te amuiraa ia oe i te vahi e faatupuhia ‘i te pureraa. E tae iho â te feia atoa e imi mau nei i te Atua I te vahi e putuputuhia ‘i no te pure, e apiti roa ratou i te reira ohipa, ma te hinaaro itoito mau, i te imiraa i te mau haamaitairaa e au ia roaa ia ratou. E imi oia i te mau ravea atoa e roaa mai ai te hihi mahana o te mau haamaitai, no te ra', i mai.HL 83.1

    E pure atoa i roto i te utuafare iho, e tei hau roa ‘tu, eiaha e haamoehia te pure huna, o tei riro ei ora no te varua. Eita roa tatou e ruperupe i te pae varua ia haamoe tatou i te pure huna. Eita e ravai ei pare fetii noa e te pure i roto i te amuiraa. Ia taa ê oe ana‘e iho i te hoê vahi, a hohcra i to oe varua i mua i te mata hi‘opo‘a o te Atua. O te Atua ana', e ra te au ia faaroo i te pure huna. Eiaha hoê tari', a ê ia faaroo i te mau taparuraa o te pure huna. Ua taa ê mai te varua i te mau mea rapae i roto i te pure huna, e ua turi oia i te mau maniania o te fenua nei. E pure maniama ore te reira, e mea u‘ana râ oia, e te reo taparu hoi, e tae roa oia i te Atua ra, o tei riro ei haapuraa, e ei puai hoi no tatou. E tae mai te hoê mana mârû e vai tamau no ô mai Ia’na ra, o tei farii i te pure huna nei, o tei fariu mai hoi i to’na tari', a i te reo pii a to tatou mau aau. E paraparau te varua i te Atua na roto i te hoê faaroo hau e te haehaa, e haaputu oia i te itoito mo‘a no te aro atu ia Satani.HL 83.2

    A pure i roto i to oe piha, tera râ a faateitei atoa oe i to oe aau i te Atua ra, i te taime te rave noa ra oe i ta oe ohipa i te mau mahana atoa ra. Ua na reira o Enoha a au ai to’na haerea i to te Atua. Te faariro nei te pure maniania ore, tei pee i nia mai te mea hau‘a no‘ano‘a e tae noa ‘tu i mua i te terono o te aroha, i te aau taata ei aau vï ore i te ino.HL 83.3

    Aita hoê a‘e vahi aore ra hoê a‘e mea te nehenehe e faaore i te pure. Aita hoê a‘e mea te nehenehe e opani ia tatou eiaha ia faatae i ta tatou pure i te Atua ra, ma te ani i te aratairaa no nia mai, mai nia atu i te purumu taata roa, aore ra hoi mai roto atu i te mau paraparauraa o te mau ohipa fare toa atoa ra. Ua na reira o Nehemia a tuu atu ai oia i ta', na aniraa i te arii ra ia Aretehasaseta. Ia vai maheu noa te uputa o to tatou aau e tia’i, ma te tamau noa tatou i te ani ia Iesu to tatou manihini o te ra', i ia haere mai e faaea i reira.HL 84.1

    E nehenehe tatou i rotopu i te mau mea ino e te hara e haaati mai nei, e huti i te reva mâ o te ra‘i. Na roto i te hoê tiaororaa parau mau, e opani te taata i to’na aau i te mau mana‘o viivii atoa, e te mau feruriraa hara atoa. E ora te feia atoa i iriti i to ratou aau no te farii i te mau haamaitairaa a te Atua i roto i te hoê reva mo', a a‘e i to te reva o te fenua nei, e parahi a nui tamau ratou e to te ra‘i.HL 84.2

    E au ia tatcu te hoê feruriraa maramarama a‘e no nia ia Iesu, te hoê ite maitai a‘e no nia i te faufaa rahi o te mau parau mau mure ore. Ia faaihia mai te aau o te mau tamarii a te Atua i te unauna o te oraraa mo‘a e tia ‘i ; no reira e ani ana‘e tatou i te Tumu o te paari ia heheu mai oia i te mau mea mo‘a ia tatou nei.HL 84.3

    A hopoi ana‘e i to tatou aau i te vahi teitei oia hoi i te vahi e hutihia ‘i te reva o te ra‘i. E nehenehe roa ïa ia tatou ia ora fatata roa a‘e i te Atua, a tae ai hoi ia farerei tatou i te hoê tamataraa mana‘o ore hia ra, e fariu noa to tatou mana‘o Ia’na ra mai ta te natura o te tiare e faafariu nei ia’na i nia iho i te mahana nei.HL 84.4

    A tuu ma te tamau maite i to outou mau ere, to outou mau mana‘o oaoa. to outou mau mana‘o oto, to outou mau peapea e te mana‘o taiâ i mua i te aro o te Atua. Eita Oia e fiu ia na reira outou, eita roa oia e rohirohi i ta ratou ohipa. Eita roa Oia o tei taio i te rouru o to outou mau upoo e haapao ore noa a‘e i te ere o ta’na mau tamarii. “Ua î te Fatu i te aroha e te hamani maitai rahi.’’ (Iakobo 5:11.) Ua putapu to’na aau i to tatou mau mauiui, e tae noa ‘tu i te mau aniraa ta tatou e faatae nei ia’na ra. A tuu atu i te parau no ta outou mau ohipa atoa Ia’na ra. Aita hoê mea teimaha Ia’na o tei tapea i te mau ao e tei faatere hoi i teie ao taatoa. Eita roa oia e ore te haapao i te parau e noaa ‘i te hau ia tatou. Aita hoê parau poiri i roto i to tatou oraraa kerisetiano e ore e tia ‘i Ia’na ia ite mai, aita roa e fifi rahi ino roa te ore e mataia Ia’na. Aita hoê peapea e topa mai i nia i ta’na mau tamarii, aita hoê ahoaho e haamauiui mai nei i to ratou aau, aita hoê oaoa e faaoraora nei ia ratou, aita hoê pure aau parau mau e reva nei i nia mai roto mai i to ratou vaha, te ore e haapaohia mai e to tatou Metua i te ao ra, o tei ore hoi e feruri oioihia mai e Ana. “Ua rapaau Oia i te feia aau paruparu e ua taamu i to ratou mau puta.” (Salamo 147: 3). E atiraa mau te vai nei i rotopu i te hoê taata e te Atua, e te tuutuu ore hoi, noa ‘tu ahiri o te reira ana‘e taata, e horoa mai â Oia i ta’na Tamaiti here.HL 84.5

    Ua parau o Iesu e: “Ei reira outou e ani a‘e ai ma to’u nei i‘oa e aore hoi au i parau atu ia outou e na’u e parau maitai atu i te Metua ia outou. Te hinaaro maira hoi te Metua ia outou.” (Ioane 16:26, 27.) “O vau râ tei hinaaro atu ia outou, . . . ia horoa mai te Metua ia outou i ta outou e ani atu ma to', u nei i‘oa ia’na ra.” (Ioane 15:16.) Tera râ, te pure ma te i‘oa o Iesu ua hau a‘e ïa i te faahiti noa i to’na i', oa i te haamataraa e i te pae hopea o te pure. O te pureraa ïa ma te mana', o e te Varua o Iesu ma te tiaturiraa i ta’na mau parau fafau, e ma te tuuraa ia tatou i nia i ta’na tauturu, e ma te rave i ta’na ohipa.HL 85.1

    Mea hape tera mana‘o e, e mea mauruuru na te Atua ia hio mai ia tatou i te riroraa ei mau taata faataa-ê-hia i te vahi moe, e ei mau monahi, parahi taa ê atu ai i teie nei ao n.o te haapaonoa-raa i te ohipa haamoriraa e tirara atu ai. Ia riro to tatou oraraa mai to Iesu Mesia e tia’i: oraraa i rotopu i te a‘oraa i nia i te mou‘a e te amuiraa taata. O te taata e pure e tirara atu ai, eita oia e maoro ua fiu, aore ra e riro ta’na mau pure ei paraparauraa faufaa ore. Ia faataa ê-hia tatou i te oraraa huiraatira, e ia atea mai hoi i te mau hopoi', a e te mau aroraa kerisetiano, e ia ore tatou ia rave roa i te ohipa no te Fatu o tei ohipa rahi na no tatou, e moehia ia tatou te tumu mau no te pure, aita faahou e mea te toe mai no te turairaa ia tatou ia haapao i te paieti. E riro ta tatou pure ei aniraa i te maitai no tatou iho, e te miimii hoi. Eita atura e nehenehe faahou ia tatou ia ani i te Atua i te itoito e au no te raveraa i te ohipa hamani maitai i te taata nei, e no te faatupuraa hoi i te basileia o Iesu Mesia.HL 85.2

    E pau rahi to tatou i te oreraa tatou e amui i te tahi atu mau kerisetiano no te faaitoitoraa te tahi e te tahi i roto i te ohipa a te Fatu. E ore te anaana o te parau mau i roto i te parau faauruahia e to’na atoa hoi faufaa. Aita atura to tatou aau i tura- mahia, e i faaorahia e to’na mana haamo', a, e topa tatou i te pae varua. E pau rahi to tatou i te oreraa tatou e here te tahi e te tahi e i te oreraa hoi to tatou apitipitiraa. O te taata i opanihia i roto ia’na iho, aita ïa oia i haapao i te ohipa ta te Fatu 1 faataa na’na. Te aratai nei te tupuraa i rotopu i te amuiraa taata o to tatou natura ia tatou ia here i te tahi ê, e riro te reira ei faatupuraa ia tatou i roto i te ohipa a te Atua.HL 85.3

    Ia amui te mau kerisetiano no te paraparauraa te tahi e te tahi i te aroha o te Atua, e i ta’na mau parau mau faufaa rahi no te faaoraraa i te taata nei, e roaa to ratou itoito e te haumâru. E noaa mai ia tatou te tahi mau mea api no nia mai i to tatou Metua i te ao ra i te mau mahana tataitahi; e nehenehe tatou e haapii i te mau haapiiraa apï no to’na aroha i te mau mahana atoa. E horoa mai te reira 1 te hinaaro vî ore i roto ia tatou no te faaite i to’na aroha i te taata nei, e riro te reira mau faaiteraa ei tamahanahanaraa e ei faaitoitoraa atoa i to tatou iho mau aau. Ahiri to tatou mau mana‘o e ta tatou mau paraparauraa i rahi a‘e i nia ia Iesu e iti a‘e i nia ia tatou iho, e rahi a‘e ïa to’na parahiraa mai i roto ia tatou.HL 86.1

    Ahiri tatou e mana‘o nei i te Atua i te mau taime atoa, e horoa mai ïa Oia i te mau tapa‘o no to’na here, e vai tamau ïa Oia i roto i to tatou mana', o, e e anaanatae-roa-hia ïa tatou i te faaite haere i to’na mau maitai. Te paraparau nei tatou i te mau mea o te pae tino nei no te mea e mea anaanatae na tatou te reira. Te paraparau nei tatou i te parau no to tatou mau hoa, no te mea ua here tatou ia ratou. Ua apitihia to tatou mau oaoaraa e to tatou mau mauiuiraa i roto i to ratou iho. Area râ hoi, e tumu hau roa a‘e to tatou i te hereraa i te Atua hau atu i teie mau hoa taata tupu i to tatou. Te horoaraa i te vahi matamua o to tatou mana‘o Ia’na, te parau haereraa i to’na maitai, ei to’na mana, o te mau mea ïa tei au roa ia tatou ia rave i teie ao. Eiaha te mau tao‘a horoa e te faufaa ta’na i opere mai ia riro ei ume-roa raa ia tatou a ore roa atu ai tatou e mana‘o faahou ia’na. Ua riro râ taua mau tao‘a horoa ra ei haamana‘oraa tamau i to te Atua hamani maitairaa i to te ao nei, e ei taamuraa hoi ia tatou i nia Ia’na na roto i te atiraa aroha e te mauruuru. E mana‘o pae tino roa to tatou. Faateitei i to tatou mata i nia i te uputa maheu o te Sekene o te ra‘i, tei reira te maramarama e te hanahana o te Atua i te anaanaraa i inua I te aro o Iesu Mesia, “e tia maitai roa atu ia’na ia faaora i te feia e na reira atu ia’na ra i te haere i te Atua ra.” (Hebe. 7:25.)HL 86.2

    Ia haamaitai tatou ia Iehova e tia ‘i, “i to’na ra aroha, e te ohipa taa ê na’na i te tamarii a te taata nei.” (Salamo 107 : 8.) Eiaha ta tatou mau putuputuraa ei purersa noa no te ani e te farii atu. Eiaha tatou e mana‘o noa i to tatou mau ere. ma te ore rca e mana‘o i te mau maitai ta tatou e farri nei. Aita tatou e pure rahi roa nei, ua rahi roa râ to tatou oreraa e faaite i te mauruuru. E mauhaa ana', e tatou no te aroha o te Atua, tera râ, aue to tatou mana‘o ore i te haamauruuru ia’na no te mau mea atoa ta’na i rave no tatou!HL 87.1

    Ua horoa mai te Fatu ia Iseraela i tahito ra i te mau haapaoraa e au ia putuputu ratou no te haamori ia’na: “E amu hoi outou i te maa i reira i mua i te aro o to outou Atua ra o Ichova, e e oaoa outou e to outou mau utuafare atoa, i te mea ua haamaitai to Atua ra o Iehova ia oe.” (Deut. 12 :7.) Te mau mea atoa i ravehia no te faahanahana i te Atua ra, ia ravehia ïa rra te oaoa e tia ‘i, ma te himene ei arueraa, e ma te haamaitai, eiaha râ ma te huru oto e te mana‘o peapea.HL 87.2

    E Metua mârû to tatou Atua e te hamani maitai rahi. Eiaha roa ta’na ohipa ia faarirohia ei mea rohirohi faateimaha taata e te ahoaho hoi. Ia riro te haamoriraa i te Fatu e te raveiaa i ta’na ohipa ei oaoaraa no tatou e tia ‘i. Aita te Atua e hinaaro i te mau taata ta’na i horoa mai i teie ora rahi ia faariro ia’na mai te hoê Fatu etaeta e te faaherehere ore. O Oia to ratou hoa maitai roa a‘e, e ia haamori ratou ia’na, to’na hinaaro ra o te parahi mai ïa i rotopu ia ratou no te haamaitai mai, no te tamahanahana, e no te faai i to ratou aau i te oaoa e te aroha. Te hinaaro o te Fatu ra ia mahanahana ïa ta', na mau tamarii i roto i ta', na ohipa, e ia farerei hoi ratou i reira i te mau mea e oaoa ai ratou, eiaha râ te aau oto. Hinaaro Oia i te feia tei haere mai e haamori ia’na, ia hoi atu ma te hopoi atoa atu i te tiaturiraa no to’na poihere e te aroha ia ratou, e tae noa atoa atu i te faito au no ta’na tauturu e tia ‘i ia ratou ia raverave i ta ratcu mau ohipa, i te mau mahana atoa ma te oaoa, i te haapao maitairaa e te faaafaro maitairaa hoi i te mau mea atoa nei.HL 87.3

    A amui ana‘e tatou i pihai iho i te satauro. Ia riro Iesu Mesia e o Iesu Mesia i faasataurohia ra ei hi‘oraa na tatou, e ei tumu no ta tatou mau paraparauraa e no to tatou mau feruriraa maitatai atoa ra. Haamana‘o noa tatou i te mau maitai atoa i ncaa ia tatou i te Fatu ra. E ia ite maitai tatou i to’na aroha rahi, a farii ana‘e ïa i te tuu i te mau mea atoa i roto i na rima tei patitihia i nia i te satauro.HL 87.4

    E nehenehe i te varua ia maue i te ra‘i na nia i te pererau ra o te haamaitai. Te haamorihia nei te Atua i roto i te mau aumoa o te ra', i ma te himene e te mau peu e faaotohia ra, e ma ta tatou atoa hoi mau reo arue e te reo haamaitai i te mea e fatata faahou atu â tatou i te haamoriraa a te mau nuu o te ra‘i ra. “O tei arue mai ra, ua haamaitai mai ïa ia’u.” (Salamo 50 : 23.) No reira, haere ana‘e mai ïa i te aro o te Fatu ma te tura, e ma te poupou atoa i te hopoiraa mai i “te haamaitai, e te reo himene ra.,, (Isaia 51: 3.)HL 88.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents