Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    TE TATARAHAPA

    “Tatahapa outou te fatata maira te basileia o te ao.”Mataio 3 : 2.HL 23.1

    NAHEA te taata e riru ai ei mea parau-tia i mua i te Atua? E nahea le hoê taata hara e riro ai ei mea viivii ore? E na roto ia Iesu Mesia ana', e ra e tia ‘i i te hoê ia faaafaro ia’na e o te Atua, e le roaaraa hoi te hoê huru mo', a. Nahea râ ïa te haere atu ia Iesu ra? E rave rahi te mau taata tei putapu to ratou aau i te hara o tei na ô e: “E nahea matou nei ï’ Teie te parau matamua a Petero i taua vahi ra : “Tatarahapa outou” i muri a‘e, ua parau oia ia ratou: “E teie nei e tatarahapa outou, e fariu mai i te Atua ia paraihia ta outou hara.” Ohipa 3 : 19.HL 23.2

    Te fariuraa mai e te tauiraa i te oraraa ra, te mauiuiraa ïa o te aau 1 te mau hara i ravehia e te vaiiho-roa raa i te reira. Eita roa e nehenehe ia faarue i te hara hou a ite ai i to’na ino; aita e tauiraa parau mau i te oraraa e tae noa ‘tu i te taime e fariu ê ai i te hara ma te aau atoa.HL 23.3

    E rave rahi te feia tei ore i ite i te auraa o te tauiraa mau i te oraraa. E rave rahi te feia tei autâ i nia i ta ratou mau hara e ua taui rapae noa ï to ratou mau haerea, no te mea ua mâta', u ratou i te utua e tupu no nia i ta ratou mau ohipa iino. E ere te reira i te tauiraa mau ta te Bibilia i haapii mai. Te reira huru feia te mâta', u nei ïa i te utua, aita râ i mâta‘u i te hara iho. O te huru ïa o Esau a ite ai oia e ua riro ta’na tuhaa marahiapo e a rruri noa ‘tu. O Balaama hoi i te mâta‘uraa a fâ mai ai te hoê melahi i nia i to’na e‘a, te melahi ma ta’na ‘o‘e, fa', i atura i ta’na hara no to’na mâta‘u i te pohe; aita râ to’na e tatarahapa parau mau i ta’na hara, aita e tauiraa i roto i to’na tiaraa, aita hoi te aau i au ore i te hara. Ua piihua atura Iuda Isakaricta : “Ua hara vau, o vau i tuu i te taata hara ore nei.” Mataio 27 :4.HL 23.4

    O te huru teie o te ta‘iraa hara tei na roto mai i te hoê taata tei mâta’ u noa i te utua e tei feruri noa i te haavaraa rairai a te Atua. Ua i oia i te riaria i te utua o ta’na taparahi taata; aita râ o roto ia’na e mauiuiraa parau mau tei haaputapu ia’na no to’na hooraaa i te Tamaiti hara ore a te Atua, e nc te patoiraâ hoi i tei mo', a i Iseraela nei. Ua ite o Pharao i ta’na mau hara i te taime mau a topa mai ai te mau utua a te Atua i nia ia’na, te reira huru i to’na ra no te hinaaro noa ïa ia ora mai i te pohe, no te mea aore te mau pohe i tuuhia mai, ua oioi noa to’na patoi i te mana o te ra', i. Ua mâta‘u noa teie mau huru atoa i te utua e tupu mai no ta ratou hara, aita râ ratou i peapea 1 ta ratou iho mau hara.HL 23.5

    Aita râ te aau taata e tuu nei ia’na i raro a‘e i te ohiparaa a te Varua o te Atua, e ara mai ïa te faahapa aau, e ua haamata ïhora te taata hara i te ite i te hohonuraa e te huru mo‘araa o te ture a te Atua, ture tumu no te faatereraa i To’na basileia i nia i te ra‘i e i nia i te fenua nei. “O te maramarama ïa tei haamaramarama mai i te taata nei i to’na haerea mai i te ao nei.” Ioane 1: 9, tei turama i te mau tufeturaa moe roa a‘e o te aau, e ua tuu mai i rapae te mau mea i hunahia i roto i te pouri. Ei reira to’na varua e te aau e putapu ai i te ino o te hara. Ma te ite ï te parautia o Iehova, ei reira te taata hara e riaria ai ia haamana', o e e fâ atu oia ma te hara e te viivii i mua i te aro o tei hi‘opo‘a i te aau. E ite oia i te aroha o te Atua. te nehenehe o te oraraa mo‘a, te oaoa i te oraraa mâ, tupu atura to’na hinaaro ia tamâhia oia e ia faaea amui hoi e to te ra', i.HL 24.1

    Ua riro te pure a Davida a harahia ‘i oia ei haapiiraa i te tatarahapa parau mau. E oto parau mau to’na e te hohonu. Aita oia i imi noa a‘e i te otoheraa no ta', na mau hara, aita ta’na mau pure i purehia e ana no te hinaaro ia ora i te mau pohe te tupu mai i nia ia’na. Ua ite o Davida i te rahi o ta’na mau hara, ua ite oia i te repo i roto i to’na aau. Ua au ore oia i ta’na mau hara. Aita oia i ani ia faaore noa hia mai ta’na hara, e tia atu ai, ua ani atoa râ oia i te aau mâ. Ua titau oia i te oaoa i roto i te oraraa mo‘a, e te amuiraa i te Atua. Tera mai te reo o to’na aau :HL 24.2

    E ao to’na to tei faaorehia ta’na hara,
    E tei tapoihia to’na ino.
    E ao to te taata aore i parihia e Iehova i te hara,
    E aore e haavare o roto i to’na aau. Salamo 32 :1, 2.
    HL 24.3

    Earoha mai oe ia’u e te Atua i taua hamani maitai no oe ra E no te rahi o to oe hamani maitai e parai oe i ta’u mau hara
    Te fa‘i nei hoi au i ta’u nei hara.
    E te vai noa nei â to’u nei ino i pihaiiho ia’u. . .
    E tamâ mai oe ia’u i te hisopa e mâ roa vau,
    E horoi oe ia’u e uouo roa a‘era vau i to te hiona. Salamo 51: 1-7.
    HL 24.4

    E faaau na oe i te aau mâ i roto ia’u nei, e tau Atua.
    E faahou na hoi oe i te aau mana‘o tia i roto ia’u nei.
    Eiaha e faarue ia’u i mua i to aro nei,
    Eiaha e rave ê atu i to Varua Maitai ia’u nei.
    E faahoi mai oe i te oaoa i te ora na oe ra,
    E ia tauturuhia mai au e te aau tiamâ ra. Salamo 51:10-12.
    HL 25.1

    Ia ora vau ia oe i te hara toto e te Atua e, te Atua e ora ‘i au
    E na tau vaha e himene piihua i to oe ra aroha. Sala. 51:14.
    HL 25.2

    Aita teie huru tatarahapa e roaa i te mana taata i te faatupu ; no ô mai te reira i te Fatu ra.HL 25.3

    No reira o te vahi mau teie i hape ai te rahiraa taata tei faaere ia ratou i te tauturu ta te Atua i opua no ratou.HL 25.4

    Te mana', o nei ratou eita e nehenehe i te haere ia Iesu ra na mua a‘e i te faaafaro i te oraraa, e na te otaraa faaafarohia e faaineine no te faaoreraa hara.HL 25.5

    E parau mau, te na mua nei te oraraa tauihia, a faaorehia mai ai te hara. no te mea o te aau haehaa e te oto te titau i te hoê Faaora. Teie râ e tiai anei ïa te taata hara ia afaro oia a haere atu ai ia Iesu ra? E faariro anei tatou i te faufaa no te oraraa tauihia ei patu faateiteihia i ropu i te hara e to’na Faaora?HL 25.6

    Aita roa a‘e te Parau i Papaihia i haapii noa a‘e ia faaafarohia te oraraa o te taata hara hou a pahono ai oia i tera piiraa : “Haere mai outou ia’u nei e te feia atoa i haa rahi e tei teimaha i te hopoi‘a e na’u outou e faaora.” Na te hoê tauturu mana no ô mai ia Iesu ra e horoa no tatou te hoê oraraa taui-mau hia. Ua haamaramarama mai te aposetolo ra o Petero i te reira vahi a parau ai oia i te mau taata Iseraela i te na ôraa e: “Oia ta te Atua i faateitei a‘enei t tana rima atau ei Arii e ei Ora, ei horoa mai i te tatarahapa ia Iseraela.” Ohipa 5:31. Eita ta te taata e nehe* nehe e taui i to’na oraraa ma te faaara-ore-hia mai to’na aau e te Varua o te Atua, oia atoa te oraraa, eita e nehenehe ia faaorehia mai te hara ma te ore e haere ia lesu Mesia ra na mua.HL 25.7

    O Iesu Mesia te tumu no te mau mana‘o maitatai atoa. Oia ana‘e ra te nehenehe la faatupu i te riaria i te hara 1 roto i to tatou aau. Te mau hiaai tataitahiraa i te parau mau e te oraraa mâ, e te iteraa hoi i te hara ra e mau tapa‘o ana', e ïa no te ohipa a te Varua Maitai i roto i te aau.HL 25.8

    Ua parau Iesu e: “Area ïa hopoihia vau i nia ra e umehia mai ïa e au te taata atoa ia’u nei.” Ioane 12:32. Ia heheuhia Oia 1 roto i te aau o te taata hara ei Faaora no to te ao. No te mea ei te hi', oraa i te tamaiti a te Atua i nia i te Satauro o Kalivarie heheuhia mai ai te parau aro no te ora ia tatou ; na te maitai o te Atua tei iteahia 1 roto i te reira e faatupu i to tatou tatara* hapa. A pohe ai no te taata hara ua faaite mai t.e Tamaiti a te Atua i to’na aroha tae', a ore hia ia feruri, no reira e putapu to tatou aau, e maere to tatou varua, e huri taerehia hoi to tatou mau aau patoi.HL 26.1

    E parau mau hoi i te mea e te poiri nei te vetahi mau taata i ta ratou mau hara e te vaiiho nei ratou i te vetahi mau peu ino hou oia a papu ai i te mana tauturu no Iesu Mesia. Area râ te mau taata atoa tei opua papu i te faaafaro ia ratou na roto i te hinaaro mau ra, e tapao ïa no taua mana ra. E ohipa te hoê mana itea ore-hia e ana i roto i to’na varua e ua haamaitai faahou i to’na aau, e ua faaafarc i to’na huru rapae. A ume ai te Faaora i to’na mata i nia i te Satauro ma te faahi', o ia’na i nia Ia’na o tei patiahia no ta’na mau hara, ei reira te ture a te Atua e paraparau ai i to’na aau. Ei reira oia e ite ai i te ino o to’na oraraa; ei reira oia e papu ai e ua tanu te hara i te hoê mau aa hohonu i roto i to’na aau. Ei reira oia e ite ai i te parau-tia o Iesu Mesia e ua piihua atura i te naôraa e: “Aue te ino o te hara e inaha hoi e hoo rahi roa tei horoahia ei faaora i te feia i tîtî i te reira ! Tera aroha, tera mau mauiuiraa, tera mau faahaehaaraa ei reira e horoa ai, ïa ore tatou ia pohe, ia roaa râ te ora mure ore ?”HL 26.2

    E nehenehe i te taata hara ia tapea ia’na eiaha ia riro i roto i tera aroha, e nehenehe hoi ta’na ia patoi eiaha ia umehia i te Faaora ra. Ia ore râ oia ia patoi o oia te umehia. Na te ite i te opuaraa no te ora e aratai ia’na i te pae satauro a tupu ai to’na au ore i te hara tei haamauiui i te Tamaiti here a te Atua.HL 26.3

    Na te Varua o te Atua e ohipa nei i roto i te natura e ohipa atoa nei i roto i te aau taata e ua faatupu i te hoê hinaaro te ore e tia ïa parau no te mau mea ta’na i ere. Eita oia e mâha i te mau mea o teie ao. E faaau te Varua o te Atua i te parau e oia e ua turai ia', na ia imi i te hoê mea ta te hau e te peapea ore e nehenehe e horoa mai, oia hoi: te aroha o Iesu Mesia, e te oaoa i te oraraa mo', a. Na roto i te mau ravea ïteahia e te iteaore-hia e te mata la hi‘o, te ohipa tuutuu ore nei te Faaora no te tioi ê i to tatou mau mana‘o i te m IU navenave faufaa ore o te hara, no te ume mai i te reira i nia i te mau maitai faito ore te roaa ia tatou no ô mai Ia’na ra. No tera mau varua taata atoa tei imi faufaa ore noa i te haamâharaa poihâ i roto i te mau vairaa ma‘i o teie ao i tae mai ai tera parau a‘o : “O tei poihâ a haere mai. E o tei hinaaro ra a rave noa mai oia i te pape ora.” Apo. 22:17.HL 26.4

    O oe o tei hiaai i roto i to oe aau i te hoê mea maitai a‘e i ta to te ao nei e nehenehe e horra mai, ia ite oe i roto i taua piiraa ra i te reo o te Atua o tei paraparau i to oe varua. A ani Ia’na ïa taui i to oe oraraa, la heheu mai Oia ia Iesu ia ce ra, na roto i to’na aroha faito oie, e na roto hoi i to’na oraraa mâ. Ua faaite maitaihia te faatereraa no te ture a te Atua, te hinaaro i te Atua e te aroha i te taata tupu, i roto i te oraraa o te Faaora. Te aroha o te faaora ia’na ïho, tera te huru o to’na oraraa. Mea na roto i te hi‘o maitairaa ia lesu Mesia, e ia tae mai te maramarama i nia ia tatou nei no ô mai Ia’na ra, e ite ai tatou i te ino i roto i to tatou aau.HL 27.1

    E nehenehe tatou e hape te mana‘o mai ia Nikodemo i te mea te afaro noa ra to tatou oraraa, aita to tatou e mana‘ona‘oraa, e ua mana‘o ihora tatou e aita e tumu no tatou ia faahaehaa i mua i te aro o te Atua mai te mau taata hara te huru. Ia anaana mai râ te maramarama no Iesu Mesia i roto i to tatou aau ei reira tatou e ite ai i to tatou huru viivii mau: ei reira tatou e papu maitai ai i to tatou huru miimii, e to tatou hoi au ore i te Atua, o te mea ïa i repo ai to tatou oraraa. Ei reira tatou e ite ai e, e au ta tatou parau tia mai te hoê ahu repo roa ‘e, e na te toto ana‘e ra o Iesu e mâ ai tatou i te viivii atoa o te hara ma te taui ia tatou ia au i to’na ra huru mau.HL 27.2

    E tomo mai te hihi o te hanahana o te Atua e te anaana o te tiamâ o Iesu Mesia i roto i to tatou aau, e na te reira e iriti faaite maitai mai i to tatou mau porao tataitahi. E vai tahaa maitai mai te mau hape o te aau taata, e faaite mai te reira i te mau hinaaro mo‘a ore, te faaroo ore o te aau e te viivii o te utu. E vai mai te mau ohipa tia ore o te hara i mua i te aro o te taata hara ino, oia hoi te mau ohipa ino te ofati i te ture a te Atua Ei reira to’na aau e haehaa ai e te peapea hoi i te mea tei raro a‘e oia i te mata hiopo‘a o te Varua o te Atua, e faufau oia ia na iho ia mana‘oa‘e oia i te huru viivii ore e te porao ore o Iesu.HL 27.3

    A hi‘o ai Daniela i te hanahana o te melahi tono no te ra‘i mai, mai te mea pohe ra oia i to’na iteraa i to’na huru paruparu e te faufaa ore. Tera mai te huru o ta’na parau no taua vahi ra : “Toe ihora o vau ana‘e ra, ïte atura vau 1 taua orama rahi nei, e aita’tura o’u e puai toe i roto ia’u, riro atura hoi taua puai no’u ra mai te mea tahuti, aore roa o’u e puai toe.” Daniela 10: 8. E ounu te varua taata tei putapu mai te reira te huru no te riaria i to’na iho miimii, e tupu to', na au ore i tera here to’na ïa’na iho, e e imi oia na roto i te parau-tia o te Mesia i te aau mâ tei au e te ture a te Atua, e tei au hoi i te huru aau no Iesu Mesia ra.HL 28.1

    Te na ô maira te aposetolo ra o Paulo, a parau ai oia i to’na huru rapae e : “I te parau-tia a te ture aita a‘u e hapa.” Philipi 3:6. I to’na râ ite papuraa i te mo‘araa o te ture, ite ihora oia e, e taata hara oia. Ia hi‘opo‘a noa tatou ia tatcu iho na nia i te leta o te ture, ia faaau-noa hia i te huru rapae noa o te ohipa, mai ta te taata e na reira nei, aita ïa ta tatou e hara. I to’na râ perehahuraa te mata i roto i te hohonuraa o te mau faaueraa mo‘a o te ture, mai ta te Atua mau e hi‘o nei, ua pi‘o ïhora to’na upoo i raro, e ua parau ihora hoi e hara ta na. “I ora na hoi au i mutaa ihora i te ture ore ra, ia tae mai râ te ture ra, te ora noa ra te ino, pohe ihora vau.” Roma 7:9. A ite ai oia i te mo‘araa o te ture, ua ite ihora oia i te riaria o te hara, e ua oti nehenehe roa atura to’na mana‘o hape no’na iho.HL 28.2

    Aita te mau hara atoa i aifaito te ino i mua i te aro o te Atua.I te Atua râ, mai ta te taatoa hoi e na reira nei, e mea rahi a‘e te ino o te tahi hara i te tahi.HL 28.3

    Teie râ hoi, nainai rii faufaa ore noa ‘i teie hara e tera hara i mua i te aro o te taata nei, ua riro mau â ia ei mea faufau i mua i te aro o te Atua. E haapao te haavaraa a te taata i te taata au, e te afaro ore hoi, area i te Atua ra, te tuu nei Oia i te mau mea atoa i nia i to’na faito mau. Te hi‘o-ino-hia nei te taata taero ava, ua parauhia eita oia e parahi i te basileia o te ao. E ua iti a‘e to te taata taaetaetaraa i nia i te teoteo, e te miimii, e te nounou. O te reira mau râ hoi te hara ino taaê mau i mua i te aro o te Fatu. Aita te reira i au i to’na aau haehaa, e i te aroha aau miimii ore mau o tei riro ei reva ora tei orahia e te mau ao tei tapea i to ratou tiamâ. E nehenehe ta te taata tei topa i roto i te hoê hara ino e ite i to’na faufaa ore, e te veve, e te au hoi te Faaora no’na. Area te taata teoteo ra, eita roa ïa oia e faatupu noa ‘e i te hinaaro, e opani oia i te mau purumu tapaeraa o to’na aau i te Mesia, eita tura e roaa ia’na te mau maitai faito ore ta te Mesia i haere mai no te hopoi mai ia tatou nei.HL 28.4

    Ua pure te telona iti i te na ôraa e: “E te Atua e, e aroha mai oe ia’u i te taata hara nei.” Luka 18: 13, ua hi‘o oia ia’na mai te hoê taata ino mau, aita to’na ite i haapapu mai i te tahi hara maitai a‘e i ta', na, ua ïte râ oia e, mai te mea arohahia ra to’na, e tei raro a', e oia i te teimaharaa o ta na hara e te ino, ua haere rraira oia i te aro o te Atua no te ani Ia’na i te aroha hamani maitai. Ua maheu te uputa c to’na aau i raro a‘e i te ohiparaa a te Varud o te Atua o te tia ia faaora ia’na i te hara. Te pure teoteo râ a te Pharisea tei mana’o e mea afaro oia ra, te faaite ra ïa e aita to', na aau i raro a‘e i te ohiparaa a te Varua Maitai. No te ora atearaa i te Atua aita oia i putapu i to’na ïho viivii, e aita atoa hoi i putapu i te maitai o te oraraa mo‘a. Aita oia i ani noa ‘e hoê mea, aita ‘tura ta’na hoê a', e mea ï roaa mai.HL 29.1

    Ia ite oe i to oe oraraa hara, eiaha oe e tiai ia huru maitai mai a‘e oe. Eh a teie feia e mana‘o nei e aita ratou i afaro no te haere ia lesu ra. Te mana‘o ra oe e huru afaro oe ia faaafaro na roto i to oe iho puai ?HL 29.2

    “E tia anei i te ati Kusa ia faahuru ê i to', na iri, e te nemera i to', na opatapata ? Ei reiia outou e tia ‘i ia rave i te parau maitai, tei mataro i te rave ï te parau ino” Ieremia 13: 23. O te Atua ana‘e ra to tatou tiaturiraa Eiaha e tiai ia rahi roa ‘tu â te papu, eiaha e tiai i te taime au a‘e e aore ra hoi eiaha e tiai ia huru iti a‘e to tatou ino. Aita roa e ohipa e oti ia tatou iho : a haere atu ia Iesu ra i roto iho â i to oe iho huru mau.HL 29.3

    Eiaha râ to tatou mana‘o ia vare e e faaora te Atua i roto i to’na aroha rahi, noa’tu te feia tei patoi i to’na aroha. Te ite nei tatou na roto i te parau haamaramarama o te satauro i te huru ino rahi roa o te hara. Ia hi', o te mata o te feia atoa e mana', o nei e no te maitai o te Atua eita oia e faautu', a i te taata hara i nia ia Kalivari e tia ‘i, no te mea aita ‘tu e ravea e ora’i te taata, no te mea ia ore tera tusia rahi eita te fetii taata nei e ora i ta ratou hara, no te mea eita ta te taata e nehenehe e ora amui e te mau melahi mo‘a, e te roaa mai hoi te oiaraa faaroo, no taua mau tumu atoa ra, i amo ai te Fatu i ta tatou haia no to tatou faaroo ore Ia’na, e ua mauiui hoi Oia i te tiaraa o te taata haraTe haapapu ai nei te aroha, e te mau mauiuiraa, e te pohe o te Tamaiti a te Atua, i te ino rahi roa o te hara, te faaite maira te reira 1 te ravea ore ia iriti ê mai ia tatou i to’na mana, e te faaite maira hoi te reira e aita ‘tu e oraraa maitai a‘e maori râ ia horoa roa i to tatou aau ia lesu Mesia ra.HL 29.4

    Te otohe nei te feia aau etaeta i te na ôraa e: “E maitai atoa vau mai ia ratou. Aita to ratou aau horoa i hau a‘e, aita ta ratou haapao i hau a‘e. aita to ratou oraraa i hau a‘e i te afaro i to’u.” Te reira huru otoheraa ra, te tapuni ra ïa i muri mai i te mau hape o vetahi ê. Aita râ te mau hape e te hara a vetahi ê e faatiamâ i te tahi noa a‘e taata, no te mea e ere te taata e aore ra te hape o vetahi ê ta te Fatu i vaiiho mai ei hi', oraa na tatou.HL 30.1

    O te Tamaiti porao ore râ a re Atua tei horoahia mai ei peeraa na tatou, e tera feia e parau ra i te oraraa hape o te mau kerisetiano haapao ore, o ratou mau te au, na roto i te tahi oraraa hau a‘e, ia tuu mai i te hi‘oraa maitai a‘e. Mai te mea ua rahi a‘e ta ratou tau', araa i te hoê kerisetiano, aita anei ïa i rahi roa ‘toa atu ta ratou iho mau hara ? Tapa‘o ïa e, ua ite ratou i te mea maitai a‘e e aita hoi ratou i rave.HL 30.2

    E ara la oe 1 te haamarirau. Eiaha e faataupupu i te taime no te vaiiho i ta oe mau hara, ma te imi ia Iesu ra i te mâ o te aau. O te vahi mau ïa i hape ai te tausaniraa o te mau taata i te reira hape pohe. Aita vau e faateiaha atu nei i nia i te poto e te papu ore o te oraraa. Te vai nei râ te hoê hape riaria rahi mau, te hape tei ore i maramarama maitaihia—o te faataupupu* raa ïa i te mau piiraa ru a te Varua Maitai. I te parau mau, ua riro tera faataupupuraa ei opuaraa no te ora faahou i roto i te hara. E pohe no to oe iho varua ia farii i te hara noa ‘tu to’na huru nainai ia hiohia. Ta tatou e ore e haavi ra, o tatou ïa te vi ia’na, e riro oia ei mea aravihi papu maitai no te taparahiraa ia tatou.HL 30.3

    Ua mana‘o ihora Adamu raua o Eva e ia amu raua i tera maa i rahuihia ra—e ohipa vai noa te reira - e eita te mau ino ta te Atua i parau mai ia raua e tupu. Ua riro râ te ofatiraa mâmâ ei faahaparaa i te ture mo‘a e te mure ore a te Atua, faataa ê atura te reira i te taata i to’na Atua tei hamani ia’na ra, e ua faaô maira te reira i te pohe o te tiaa rahi riaria e te mauiui i roto i teie nei ao. Mai te reira mai â taime, i tera tenetere e i tera tenetere, ua faatae to tatou nei ao i te mau auêraa mauiui i nia, e te autâ nei te mau mea atoa i hamanihia, e te mauiui nei hoi i te mauiui fanau. Ua mauiui atoa te ra', i i te mau ino o tera taivaraa i te Atua. E pou haamana‘oraa o Kalivari no te tusia no to tatou faaroo ore, tei titauhia ei taiaehaia no te ture a te Atua i ofatihia ra. Eiaha na tatou e faariro i te hara ei mea papa‘u noa.HL 30.4

    Te faatupu nei te mau hara tataitahi e te mau haapao-ore raa tataitahi i te tahi ino i nia ia oe ïho: e paanhia te aau, e mo te mau mana‘o maitatai, e paruparuh.a te pae o te maraman ma; e ere o te ino ana', e ra te roaa mai ia ce, e haere rii maite noa atoa râ oe i te oreraa e nehenehe ia pahono i te mau piiraa aroha a te Varua Maitai.HL 31.1

    E rave rahi teie e tupohe nei i te reo pii o to ratou mau aau hepohepo, mai te mana‘u e ia tia ia ratou ra, e nehenehe noa ïa ta ratou e vanho i te ino. Te mana‘o râ ratou e tia noa ïa ratou la ohipa hauti noa i te mau pnraa a te aroha o te Atua, e te parahi noa hoi ma te haapeapea ore. Te mana', o ra ratou e ïa oti ana', e i te tuuhia e ratou to ratou oraraa i te pae o Saiani, e nchenehe noa ïa ratou, i roto i te hoê taime hopea riaria, ïa taui roa ï to ratou haerea. Eita ïâ te reiia huru e roaa ohie noa. Ua faai te peu ï mâtauhia e te haapmaa nape ï te aau ï te ino e no reird e mea iti te teia te hinaaro mau i te tarn ia lesu ïa tae i te taime e mahuti ai te parau hopea no to ratou poheraa.HL 31.2

    Te hoê noa aau hape, te hoê noa hoi hinaaro tia ore tei ravemârôhia, ua ravai noa no te faaore-maite-raa i te mana o te Evaneha i rote ïa tatou nei. Te faaitoito nei te mau artaiea tataitahi i te aau taata ïa fariu ê ï te Atua. O te taata hoi ï tamau noa i te faaroo ore ï te parau mau a te Atua, e aore ra, ua faaea paraparu noa i roto i te hoê huru maamaa, e ooti oia ï te huero ta’na iho i ueue. Aita atu e parau faaara mâta', u a‘e i roto ï te Bibtlia, no nia ï te pohe o te feia e amui noa e te ino, mai tei faa itehia e te taata paari o tei na ô e: “Te fifi nei te rave haia i ta’na ra mau hara, e ua mau oia i te taura ra o to’na ra ino.” Maseli 5:22.HL 31.3

    Ua ineine roa o Iesu Mesia no te faatiaroâ ia tatou i te hara, aita râ oia e faahepo ia tatou. A rave mârô noa ‘i tatou i te hara, te tioi ê roa nei to tatou hinaaro ia tiamâ tatou, e mai te mea hoi aita tatou e hinaaro i te farii i to’na aroha, eaha ïa Ta’na ravea ê atu â e rave no tatou ? Ua faahapahia tatou e tatou iho na roto i to tatou faarue papuraa i to’na aroha ia tatou. “Teie taua anotau au ra, teie taua mahana faaoraiaa ia.” 2 Ko rinetia 6 : 2. “I teie mahana ia faaroo outou i to’na reo, eiaha e faaita i to outou aau.” Hebera 3 : 7, 8.HL 31.4

    “E hi‘o hoi te taata ï te huru i rapae au a‘e, area Iehcva e hi‘o ïa i te aau.” 1 Samuela 16:7; oia mau, te hi‘o nei Oia i tera aau taata e to’na atoa ra aehuehu faahapahapa o te oaoa e te peapea, i tera hoi aau feaa e te turori, tei huna ï to’na viivii e te haavare. Ua ïte Oia i ta’na mau opuaraa, ï to’na mau mana', o e re tumu. A haere Ia’na ra ma te aau viivii atoa. Ma te Papai Salamo atoa ra, a iriti ï to oe aau e to’na mau aroâ rarahi i mua ï te mata o te ore roa te hoê mea e moe, a piihua ‘i to reo i te na ô raa e: “E hi', opo‘a mai oe ia’u, e te Aiua, ia ïte hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia’u, e ia ite oe i tau mana‘o: e hi‘o mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia’u ia oe ra. E aratai ce ia’u i te e‘a e tia i te vai maiteraa te maitai ra.” Salamo 139:23, 24.HL 32.1

    E rave rahi te taata e farii nei i te hoê haapaoraa no te pae noa o te ite, e te huru paieii, aita râ hoi te aau i tamâhia. Ia na ô ta oe pure e pure pinepine: “E taaau na ce i te aau mâ i roto ia’u nei, e tau Atua. E faahou na hoi oe i te aau mana', o tia ï roto ia’u nei.” Salamo 51: 10 A ora afaro oe e to oe aau. Ia riro oe ei taata aau parau mau, e te faaoromai hoi i te maororaa ta to oe oraraa nei e nehenehe e farerei i te ino. O te hoê ïa ohipa te reira te au ia opuahia i rotopu i te Atua e to oe aau, e ia opuahia no te ao mure ore. Eita roa e ore to ce pohe i te tiaturiraa tei haamau-noa-hia i nia i te mau mana‘o hape.HL 32.2

    A haapii ï te Parau na te Atua ma te pure. E horoa mai te Parau a te Atua na roto i Ta’na ture, e na roto hoi i te huru oraraa o Iesu, i te mau tumu rarahi no te oraraa mo‘a, aore e mo‘a ra, aore roa ïa e taata e ite i te Atua. E faaite mai hoi Oia i te hara, e e heheu maramarama mai hoi oia i te e‘a o te ora. E haapao maitai oe i te reira mai te mea ra e o te reo iho o te Atua te parau maira i to oe aau.HL 32.3

    Ia ite oe i te rahi o te hara, ia ite oe i to oe huru mau, eiaha to oe mana‘o ia paruparu. No te faaora i te feia hara o Iesu Mesia i haere mai ai i te ao nei. Eiaha na tatou e haamâru mai i te Atua ï nia iho ia tatou, no te mea—auê ïa aroha naea ore hia e! Na te Atua e faafaite nei ia’na ïho i to te ao nei.” 2 Kori. 5:19. Te ume nei Oia ï te aau o ta’na mau tamarii ia’na ra na roto i to’na aroha here. Aita e mau metua i te fenua nei tei ite i te faaoromai i ta’na mau tamarii mai ta te Atua e na reira nei i te feia ta’na e hinaaro ra i te faaora. Aita atu te nehenehe e faatiatia i te parau ma te here ï te taata hara. Aita roa a‘e e utu taata tei parau a', enei i te mau taparuraa onoono aroha rahi a‘e. Te mau parau fafau atoa, te mau parau faaara atoa na’na ra, e mea faatupu ana', ehia ïa e te hoê aroha nae‘a-ore-hia.HL 32.4

    Ia haere mai o Satani e parau ia oe e, e taata hara rahi roa oe, i te reira ïho â taime a faateitei i to oe mata i nia i to oe Faaora, e a faaite i To’na faahiahia rahi mau. A fa‘i i ta oe mau hara, e parau râ oe i te enemi e i “haere mai Iesu Mesia i te ao nei ei faaora i te feia hara.” 1 Timo. 1:15. e no reira e nehenehe oe e ora i to’na aroha faito ore. Ua faaite Iesu ia Simona ï te parau no na taata tarahu e piti. E tarahu iti faufaa ore ta te hoê ï to’na fatu, e tarahu rahi râ ta te tahi iho; ua faaore mai râ te fatu i ta raua atoa ra tarahu. E i muri a', e ua ani atura Iesu ia Simona, o vai to roto ia raua tei here rahi a‘e i to’na fatu? Ua parau atura Simona: “Te mana', o nei au, o tei faaorehia e ana te hara rahi ra.” Luka 7 : 43. E feia hara rahi mau tatou ; ua pohe mai râ Iesu ei haapapuraa i te taraehara i ta tatou mau hara. Ua ravai te tao‘a faufaa o ta’na tusia ei faaiteraa ia tatou i te Metua. E here rahi a', e te feia tei faaore-rahi-hia a‘e ta ratou hara ia’na, o ratou te tia fatata roa a‘e i to’na terono no te arue Ia’na no to’na aroha, e no te faito ore o to’na pohe tusia. Ia rahi atu to tatou iteraa i te huru o te aroha o te Atua, e rahi atoa atu ïa to tatou iteraa ï te ino o te hara. Ia ite ana‘e tatou i te auraa o te tusia faitc ore no Iesu Mesia tei horoahia mai no tatou, e parari to tatou mafatu i te here rahi e te mauiui.HL 33.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents