Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Ei FAAORA TO TATOU E Tia ‘i

    ITE haamata-roa-raa ua taatihia te taata nei i te mana teitei e te aau afaro maitai. E tino maitai roa to’na e te aau ati mauhia i te Atua. E mau mana‘o viivii ore ana‘e to’na e te opuaraa mo‘a ana‘e. Ua ino râ taua mau mana nei na roto i te auraro ore, e ua mono maira te miimii i te aroha i roto i te aau. Ua marau roa to’na huru i te pae varua na roto i te hara, e no reira eita ‘tura ta ', na e nehenehe faahou ia patoi i te mo na roto i to’na iho puai. Ua riro oia ei titi na Satani, e faaea hopea ore noa ïa oia i raro. a‘e i te reira mana ahiri aita te Fatu i tapea mai na roto i te hoê huru taaê. Te hinaaro o te faahema ra o te faaere ïa i te Atua i Ta’na mau opuaraa a poiete ai i te taata nei, e te faai hoi i te fenua nei i te pau e te ahoaho. Ia tupu ana‘e mai te reira, ei reira oia e pari ai e no to te Atua hamanj raa i te taata nei i tupu ai taua mau ati ra.HL 17.1

    I roto i to’na tiamâraa, i ora na te taata i roto i te atiraa oaoa e te Atua, “o tei vaiiho-paatoa-hia te tao‘a ra o te paari e te ite i roto ia’na ra.” I muri a‘e râ i to’na hararaahia, aita’tura e oaoaraa e te mo‘a, opua ihora oia e tapuni ê mai te aro atu o te Atua. O te huru â la o te aau faaapi-ore-hia. Eita oia e patotô na roto i te atiraa i te aau o te Atua, e no reira aita ‘tura to’na e oaoa i te tahoêraa ‘tu Ia’naJ.HL 17.2

    Eita te taata hara e oaoa i pihaiiho i te Atua, e riro to’na amuiraa i te mau melahi mo ', a ei mea au cre na’na. Ahiri oia e faatiahia ia tomo na te uputa o te ra‘i, eita roa oia e oaoa i reira. Eita te aau faaere taatoa iâ’na iho e mana ra i te vahi tei parahihia e te mau melahi e te feia atoa tei au maite e te aroha faito ore, e haapinainai i te taura haruraa o to’na mafatu. Eita to’na mau mana ', o, ta’na mau titauraa e to’na mau feruriraa e iano e to te feia e faaea i reira.HL 17.3

    E riro.oia ei reo-nota hape i roto i te mau reo himene o te ra‘i. E riro te ra‘i ei vahi mauiui na’na. Aita ‘tu to’na e hinaaro maori râ o te haere ê atu ïa i te aro o tei riro ei mara- marama e ei oaoaraa hoi. E ere i te mea na roto i te hoê ture faahepo a te Atua i tiavaruhia ‘i te feia hara i rapae i te ra‘i, e mea na roto râ 1 to raiou ïho tia ore ia oaoa i te amuiraa i te reira feia. Ua riro te hanahana o Iehova ei auahi aama ia ratou: E mea au a‘e na ratou te farii i te pohe i te faaea i pihaiiho Ia’na o tei pohe ei hoo ia ratou.HL 17.4

    Aita ta tatou iho e ravea no te iriti mai ia tatou no roto i te abuso ra o te hara ta tatou i paremo, e aau ino to tatou, eita ta tatou iho e nehenehe ia taui. “E noaa anei te mea viivii ore no roto mai i te mea viivii?” Ioba 14: 4. “No te mea taua hinaaro o te tino ra e mea au ore ïa i te Atua ; e ore hoi te reira e auraro i te ture a te Atua e ore hoi e tia ia na reira.” Roma 8 : 7. Te haapiiraa i te rrau peu, te haamâtauraa ï te hinaaro, te itoito o te tino, e mau mea anae ïa ta te tino e tia ia rave, area i te taui i te aau e mea oti ore ïa. E nehenehe i taua mau mea nei ia faaafaro ï te tahi mau vahi rapae o te oraraa, area râ eita e nehenehe ia ratou ia taui i te aau, eita ‘toa hoi e tia ia tamâ i te tuu u mau o te oraraa. la nehenehe te taata ia faahoihia mai to’na tiaraa hara i roto i te tiaraa mo‘a, ia ohipahia ïa e te hoê mana no te ra ', i mai, te hoê oraraa apî no ma mai. E taua mana ra o Iesu ïa. O to’na ana‘e ra mana aroha te nehenehe ia faaora faahou i te mau mana tinaihia o te varua taata, e te ume hoi ia’na i te Atua ra, e i te hoê tiaraa mo ', a. Ua parau mai te Faaora e : “Ia ore te taata ia fanauhia no nia mai,” ia ore oia ia farii i te hoê aau api e te mau opuaraa apï tei aratai ia’na i roto i taua oraraa apï ra,—e ore oia e ô i te basileia o te Atua.” loa. 3:3. E hape rahi roa tera parau tei na ô e, e nehenehe noa i te taata nei ia ohipa no te haamaitai ia’na na roto i te natura. “E ore râ te taata e haapao i ta te tino ra, e farii mai i ta te Varua o te Atua ra, e mea maamaa ïa ia’na, e ore hoi e ite i te reira, no te mea i imihia te reira e te Varua.” lKori.2: 14. “Eiaha oe e maere o vau i parau atu na e, ia fanau faahou outou e tia’i.” Ioane3:7. Ua papaihia no Iesu (oia hoi te Logo): “Tei roto ia’na te ora t taua ora ra to te taata ïa maramarama.” loane 1 : 4. “Aita ‘tu hoi e i‘oa i faaitehia mai i te taata i raro a‘e i teie nei ra ', i e ora ai tatou nei.” Ohipa 4: 12.HL 18.1

    Aita i ravai te tamata noa i te hi‘o i te maitai o te Atua, To’na hamani maitai, e To’na hoi here Metua. Aita i ravai te tuatapâpâ noa i te paari e te parau tia o Ta’na ture e te ite hoi e ua haamauhia te reira i nia i te faatereraa mure ore o te aroha.HL 18.2

    Ua ite hoi te aprsctolo ra o Paulo i tc reira a parau ai oia e “Te faatia nei au i te ture e e mea maitai ïa.” Roma 7 : 16. “E teie nei e mea mo ', a te ture. e mea mo ', a hoi te parau, e te hapa ore e te maitai ” Roma 7: 12. Ua na ô maira oia i roto ï te mauiui aau o to’na ati: “No te tino râ vau ï hoohia i raro a ', e i te ino.” Roma 7: 14. Te hiaai nei oia i te hoê oraraa mo‘a e te parau-tia ta’na i ite e eita e roaa ia’na iho, i piihua ‘i to’na reo e: ‘ Auê hoi au o te taata ati rahi e! na vai râ vau e faaora i teie nei tino pohe?” Roma 7: 24. O te huru reo ïa i piihia i te mau taime atoa, e i te mau fenua atoa e te mau varua taata atoa tei teimaha te aau i te hara. I te mau vahi atoa, hoê ana‘e iho pahonoraa : “A hi‘o na i te Arenio a te Atua o tei hopoi ê i te hara a to te ao.” Ioane 1: 29.HL 18.3

    E rave rahi te mau hoho‘a parau ta te Varua o te Atua i rave no te haaputa i te reira parau mau ia nehenehe te reira ïa maramarama i roto i te mau taata tei hinaaro ia faaorahia ratou i ta ratou mau hara. A haavare ai Iakoba ia Esau, haere ê atura i te fare metua ma te teimaha te aau i ta’na hape i rave. Vai titï noa‘tura oia e te otare, ua atea ê i te mau mea tei haafau faa i to’na oraraa, te mea râ tei faateimaha ïa ', na ra, o to’na ïa iteraa e ua faataa ê ta’na hara ia’na i te atiraa ‘iu i te Atua, e ua faarue to te ra‘i ia’na. Ma te haaatihia e te mau mou ', a muhumuhu ore, e te mau fetia o te ra‘i i nia a', e i to’na upoo, ua taoto ihora oia i raro ma te ahoaho i nia i te repo no te reira po taatoa. I roto i to’na taoto ua ite ihora oia i te hoê maramarama rahi tei haaati i taua mahora mou', a ra, ua tia maira te hoê e‘a mai raro atu i te repo ta’na e faaea ra, e‘a aano e te vehihia i te âta tei haere tia ‘tu i te uputa o te ra‘i ra, e te mau melahi hoi a te Atua i te paiumaraa i nia e te pouraa i raro. Ua faaroo atura oia mai ropu mai i te hanahana o te ra‘i, i te reo o te Atua tei faaite mai ia’na i te hoê parau a‘o no te faaitoito e te tiaturi. Ua iteahia ihora ia Iakcba te hcê Faaora. tei pahono mai i te mau titauraa o to’na varua. I a‘era oia i te oaoa oia i ite i te e‘a ta’na e haere i roto i to’na tiaraa hara ia nehenehe oia ia ati faahou atu i te Atua. Teie e‘a hoho‘a tipee i roto i te orama ra, o lesu ïa, te arai hoê roa i rotopu i te Atua e te taata nei.HL 19.1

    I roto i ta’na paraparauraa ia Natanaela, ua rave mai Iesu i taua hoho‘a nei â a na ô ai oia e: “Teie outou a ite i te ra i i te vetea-raa-hia, e te mau melahi a te Atua i te haereraa’tu i nia, e te pouraa mai i nia iho i te Tamaiti a te taata nei.” Ioane 1: 51 Ua taa ê te taata i te Atua na roto i ta’na hara ; ua faataaêhia te fenua nei e te ra‘i: na roto hoi i te area tei faataa ia raua aita e nehenehe ia tuati faahouhia. Auaa noa iho râ Iesu Mesia, ua tahoê faahouhia te fenua e te ra‘i. Na roto i to’na mau maitai, ua tuu te Faaora i te hoê e‘aturu i ma i te abuso i paohia e te hara, ia nehenehe te mau melahi maitai. ia paraparau faahou i te taata nei. Ua patu faahou Iesu i te tahoêraa i rotopu i te taata topa nei e te paruparu e te ravea ore, i te tumu o te mana faito ore.HL 19.2

    E mea faufaa ore râ ta te taata nei titauraa i te maitai, e mea faufaa ore hoi ta’na raveraa i t e ohipa no te faatia faahou mai ia’na, mai te mea ia faarue oia i te tumu hoê roa o te tiaturiraa e te ora 1 horoahia mai ia’na. “Te mau mea maitatai i ho-maihia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ‘i no nia mai ïa i te metua o te maramarama aore roa e hirohirouri ia’na ra, aore hoi e huru ê-raa e vahi iti noa‘e.” Iakobo 1: 17. Ua manii noa te aroha i roto i te aau o te Atua no .Ta’na mau tamarii i te fenua nei, e aroha hau atu i te puai i te pohe. A faatusia ai i ta’na Tamaiti, ua faaere Oia ia’na iho i te ra‘i taatoa no te faaora i te taata nei. Ua riro te ora, te pohe e te tiaturiraa o te Mesia, te parau a‘o hoi a te mau melahi, te mau piiraa a te Varua, te Metua hoi i te ohiparaa i nia i te mau mea atoa, na roto i te mau mea atoa, te ohipa tuutuu ore a to te ra‘i ra : taua mau mea atoa nei, ua ravehia ïa no te faaora faahou i te taata nei.HL 20.1

    Aue ! A fariu na i to tatou mau mata i nia i te tusia hau ê tei pupuhia no tatou ! A tamata na tatou i te feruri i te rahiraa itoito e te ohipa teimaha ta to te ra‘i i haamau‘a no te faahoi faahouraa mai i te feia i haere ê i te fare o to tatou Metua ra.HL 20.2

    Eita te mau mana (mobile) e te mau mea puai a‘e e faaohipa noa-hia ‘e ahiri e ere no te reira : e ere a,nei te utua hau ê tei vaiihohia no te feia i rave i te maitai, te mau oaoaraa hoi o te ra‘i,te amuiraa i te mau melahi, te tahoêraa e te aroha o te Atua e Ta’na Tamaiti. te afaro roa-raa e te maitai-roa raa o te faatereraa o to tatou mau tino na roto i te mau tenetere mure ore: e ere ua ravai roa taua mau mea ra ei faaitoitoraa ia tatou no te ho-atu i te aau tae e te here i tei Hamani e tei Faaora ia tatou ? I te tahi mai pae ra, ei araraa na tatou i te ohipa a Satam, ua faaite mai te parau na te Atua i te haavaraa, te mau faautuaraa taui ore a te Atua i te hara, oia hoi te aau ino e to’na haamou-roa-raahiaHL 20.3

    Eita anei ïa tatou e tahopu ma te haehaa mau i mua i te aroha hamani maitai o te Atua ?HL 20.4

    Eaha ‘tu â Ta', na i ore i rave no tatou ? A tomo ana', e tatou i roto i te atiraa tu Ia na o tei aroha mai ia tatou i te hoê aroha faito ore Oi vai a‘e ia tatou te taime i horoahia mai no te tauiraa ia tatou i nia i te hoho‘a o te Faaora, no te taa ô-raa hoi ia tatou 1 roto i te amuiraa o te mau melahi, e i roto atoa hoi i te maitai e te atiraa ‘tu i te Metua e te Tamaiti.HL 21.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents