Un veac nefast

Trăim într-un veac nefast pentru tineri. Influența predominantă în societate este în favoarea îngăduinței tinerilor de a urma înclinația firească [373] a minții lor. Dacă unii copii sunt foarte răi, părinții se liniștesc, spunând că, atunci când vor fi mai mari și vor judeca, aceștia vor părăsi obiceiurile rele și vor deveni bărbați și femei de nădejde. Ce eroare! Ani de zile, ei permit dușmanului să semene în grădina inimii și lasă ca principii greșite să crească și să se întărească, părând a nu sesiza pericolele ascunse și sfârșitul tragic al drumului ce li se pare că este calea fericirii. În multe cazuri, toată strădania depusă ulterior pentru acești tineri nu va duce la nici un rezultat.SPT 186.3

În general, standardul sfințeniei este coborât printre cei ce se declară creștini și este greu pentru tineri să reziste influențelor lumești, încurajate de mulți dintre membrii bisericii. Majoritatea creștinilor doar cu numele, în vreme ce pretind că trăiesc pentru Hristos, trăiesc de fapt pentru lume. Ei nu discern superioritatea absolută a lucrurilor cerești și, prin urmare, nu pot să le iubească cu adevărat. Mulți se declară creștini, deoarece creștinismul este considerat onorabil. Ei nu realizează că adevăratul creștinism înseamnă purtarea crucii și astfel religia lor nu are putere să-i rețină de la plăcerile lumești.SPT 186.4

Unii pot merge în sălile de dans, dedându-se la toate distracțiile de acolo. Alții nu pot merge chiar atât de departe, dar pot participa totuși la reuniuni mondene, picnicuri, spectacole și alte prilejuri de distracții lumești. Este posibil ca până și cel mai pătrunzător ochi să nu reușească să descopere vreo diferență între ei și necredincioși.SPT 186.5

În actuala stare a societății, nu este o sarcină ușoară pentru [374] părinți să-și țină în frâu copiii și să-i educe potrivit regulii biblice a dreptății. De multe ori, copiii nu suportă restricțiile și doresc să aibă propria cale și să meargă după placul lor. Îndeosebi între 10 și 18 ani, ei sunt înclinați să creadă că nu este nimic rău dacă merg la întrunirile lumești ale colegilor lor. Dar părinții creștini, cu experiență, pot vedea pericolul. Ei cunosc caracteristicile particulare ale copiilor lor și influența acestor lucruri asupra minții lor și, din dorința de a-i ști mântuiți, îi vor ține departe de aceste distracții degradante.SPT 186.6

Ce povară se ia de pe inima părinților grijulii și credincioși atunci când copiii hotărăsc singuri să renunțe la plăcerile lumii și să devină urmași ai lui Hristos! Dar nici atunci grija și lucrarea lor nu trebuie să se oprească, pentru că acești tineri tocmai au început serios să lupte împotriva păcatului și împotriva relelor inimii firești și au nevoie în mod deosebit de sfatul și asistența părinților lor.SPT 186.7