Lucrarea din Texas

Dumnezeu mi-a arătat multe lucruri în legătură cu acțiunile lui Satana în Texas și cu purtarea necreștinească a unora care s-au mutat acolo din Michigan. Mi-a fost arătat că frații B nu au acceptat în inima lor mărturia care le-a fost dată. Ei au mai multă încredere în ei înșiși decât în spiritul profetic. Au considerat că lumina care le-a fost dată nu era din cer, ci își avea originea în rapoartele pe care le-am primit eu cu privire la ei. Lucrul acesta nu este adevărat. Dar, dați-mi voie să întreb: Aceste rapoarte nu aveau niciun fundament? Oare nu este purtarea lor condamnată de însăși istoria vieții lor?4M 330.3

Niciunul dintre membrii acestei familii nu a avut o experiență religioasă care să-l califice să ocupe vreo poziție de frunte pentru a-i învăța pe alții adevărul. „Curățiți-vă, cei ce purtați vasele Domnului” au fost cuvintele rostite de îngerul lui Dumnezeu. „Voi nu sunteți vase alese de Dumnezeu ca să îndepliniți vreo parte a preasfintei Sale lucrări. Voi ruinați și distrugeți, dar nu curățiți și nu binecuvântați!” Voi, fraților B, ați trăit mereu creștinismul la un nivel scăzut. Pentru un timp, câtă vreme oamenii nu vă cunosc pe deplin, aveți o influență. Odată ce ați câștigat această influență, deveniți mai neglijenți și acționați pe baza înclinațiilor firești ale inimii, până când cei care iubesc adevărul își dau seama că sunteți o mare piedică în calea înaintării lucrării lui Dumnezeu. Aceasta nu este o bănuială rea, ci este realitatea în acest caz.4M 330.4

Dacă ați manifesta întotdeauna amabilitate, respect, dragoste nobilă și generozitate chiar și față de oamenii răi, ați putea să îndepliniți o slujire eficientă pentru Hristos. Dacă spiritul lui Hristos ar locui în voi, L-ați reprezenta în cuvintele și acțiunile voastre și chiar în expresia feței. Cuvintele voastre ar exprima blândețe, nu mândrie și îngâmfare. Nu ați căuta să vă înălțați și să vă slăviți eul. Smerenia este o virtute creștină pe care voi nu o cunoașteți. Ați aspirat la supremație și ați încercat să vă impuneți puterea și autoritatea, stăpânind peste alții și dându-le ordine. Lucrul acesta este adevărat în special în ceea ce-l privește pe A B. El și soția lui nu pot face ca starea morală și spirituală a lucrării lui Dumnezeu să progreseze prin influența lor. Cu cât sfera lor de influență asupra lucrării lui Dumnezeu va fi mai limitată, cu atât va fi mai bine. Cuvintele și faptele lor în ceea ce privește afacerile nu sunt demne de încredere. Astfel stau lucrurile cu A B și cu frații lui, în general. Lumea și biserica au dreptul să spună că religia lor este în zadar. Sunt lumești și intriganți și urmăresc orice ocazie ca să facă o afacere din care să profite. Sunt aspri și exigenți cu cei care vin în legătură cu ei. Sunt invidioși, geloși, îngâmfați. 4M 331.1

Cei care reprezintă adevărul astfel ridică o barieră puternică în calea mântuirii altora. Dacă nu se lasă transformați, ar fi mai bine pentru ei să nu fi îmbrățișat niciodată adevărul. Mințile lor sunt controlate mai mult de Satana decât de Duhul lui Dumnezeu. Soția fratelui A B are din fire o inimă bună, amabilă, dar s-a lăsat modelată de soțul ei. Ea vorbește în mod neglijent. Limba ei este adesea aprinsă de flăcările iadului, este de neîmblânzit. „Cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască”, spune Solomon. Lucrul acesta este cu certitudine adevărat în cazul ei. Exagerează și minte, încălcând astfel în mod constant porunca lui Dumnezeu, deși declară că este o păzitoare a poruncilor. Nu vrea în mod intenționat să facă rău, dar inima ei nu este sfințită prin adevăr.4M 331.2

Deși erai gata să te angajezi în controverse cu alții pe tema punctelor credinței noastre, fără excepție, păstrai tăcerea atunci când ar fi trebuit să te referi la lucrurile care sunt caracteristice creștinismului. Nici măcar nu îți dai seama cât de periculoasă este poziția pe care o ocupi. Această apatie se extinde asupra bisericii și asupra oricărui om care, mărturisindu-L pe Hristos prin declarații, așa cum ai făcut tu, Îl tăgăduiește prin faptele sale. Tu îi conduci pe alții pe aceeași cale a nepăsării pe care mergi tu. Cuvântul lui Dumnezeu declară că, fără sfințenie, niciun om nu Îl va vedea pe Dumnezeu. Isus a murit ca să ne răscumpere din orice nelegiuire și să-Și curățească un popor care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.4M 332.1

„Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost arătat și ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie.” Hristos spune: „Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.” Ce poate face mulțimea rugăciunilor pe care le înălțați, cât timp voi cultivați nelegiuirea în inimile voastre? Dacă nu faceți o schimbare completă, nu peste mult timp vă veți sătura de mustrare cum s-au săturat copiii lui Israel și, ca și ei, Îl veți părăsi pe Dumnezeu. Unii dintre voi recunoașteți mustrarea prin cuvinte, dar nu o acceptați cu inima. Voi trăiți la fel ca înainte, doar că sunteți mai puțin sensibili la influența Duhului lui Dumnezeu, devenind din ce în ce mai orbi, având tot mai puțină înțelepciune, mai puțină stăpânire de sine, mai puțină putere morală, mai puțin zel și mai puțină plăcere pentru activitățile religioase; și, dacă nu vă convertiți, în cele din urmă vă veți desprinde cu totul de Dumnezeu. Atunci când ați fost mustrați, voi nu ați făcut schimbări hotărâte în viața voastră, deoarece nu ați văzut și nu ați recunoscut defectele voastre de caracter și marele contrast dintre viața voastră și cea a lui Hristos. Tactica voastră a fost să adoptați o poziție din care să nu pierdeți complet încrederea fraților voștri.4M 332.2

Mi s-a arătat că starea bisericii din ______ este deplorabilă. Influența ta, frate A B, și cea a soției tale au condus, după cum puteți vedea și voi, și toți ceilalți, la dezbinare și la ceartă și se vor dovedi a aduce ruina totală a bisericii, dacă voi nu vă mutați din locul acela sau nu vă convertiți. Pentru toți aceia cu care veniți în contact, voi sunteți ca rugina, care roade și distruge. Aveți simpatizanți deoarece ei nu vă văd toți așa cum vă vede Dumnezeu. Percepția lor este pervertită de mulțimea cuvintelor pe care le rostiți și de cuvântările voastre frumoase. Este o stare de lucruri tristă și descurajantă.4M 332.3

Mi s-a arătat că, în ce privește vorbirea, A B are competența de a conduce adunări, dar, când îi este pusă pe cântar calitatea morală, este găsit prea ușor. Inima lui nu este într-o relație bună cu Dumnezeu. Când alții sunt puși într-o poziție de conducere, au de înfruntat spiritul lui de opoziție și pe cel al soției lui. Acest spirit nesfințit nu este manifestat deschis, ci acționează pe ascuns pentru a-i împiedica, a-i duce în confuzie și a-i descuraja pe cei care încearcă să facă tot ce pot mai bine. Dumnezeu vede acest lucru și, la timpul potrivit, își vor primi răsplata cuvenită. Tactica acestui frate este: „Condu sau nimicește”, iar acum nici soția lui nu se află într-o stare mai bună decât a lui. Simțurile ei sunt pervertite. Nu este într-o relație bună cu Dumnezeu.4M 333.1

Frate A B, în dreptul tău, în cer, se scrie o tristă istorie. În inima ta, tu lupți împotriva mărturiilor de mustrare. Familia E a fost și încă este înșelată de tine. Și alți oameni sunt mai mult sau mai puțin nedumeriți din cauză că tu poți să vorbești bine despre adevărul prezent. În biserica din _____ nu există armonie și unitate. Tu nu ai primit și nu ai acționat conform luminii care ți-a fost dată. Dacă ai fi ascultat cuvintele lui Solomon, astăzi nu te-ai mai fi aflat pe o cale atât de alunecoasă. El spune: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta.” O supunere totală față de voința și față de căile lui Dumnezeu, unită cu o profundă lipsă de încredere în propria înțelepciune te-ar fi condus pe o cale mai sigură.4M 333.2

Încrederea ta în tine însuți este foarte mare. Imediat ce unui frate i s-a sugerat să conducă adunările sau să preia o funcție de încredere înaintea ta, tu ai și hotărât că acesta nu trebuia să reușească dacă ai fi putut interveni în acest sens și, prin puterea voinței tale pervertite, ai manifestat un spirit de opoziție.4M 333.3

Purtarea ta față de fratele D a fost abuzivă. Inima lui era mișcată de cea mai profundă simpatie față de tine. El fusese prietenul tău, dar faptul că s-a despărțit de tine a fost suficient ca să genereze în tine un spirit de gelozie la fel de plin de cruzime ca mormântul. Iar acest spirit a fost manifestat împotriva unui om orb, a unuia care ar fi trebuit să se bucure de cea mai afectuoasă grijă și de cea mai adâncă simpatie din partea tuturor. Spiritul tău pervertit și înșelător a fost cel care i-a determinat pe alții să simpatizeze mai degrabă cu tine decât cu el. Când el a înțeles că acest caz nu putea fi prezentat înaintea fraților în adevărata lui lumină și a fost pe deplin convins că răul triumfa împotriva binelui, spiritul său a fost atât de rănit, încât a fost cuprins de disperare. Atunci s-a desprins de Dumnezeu. A suferit un șoc de paralizie parțială. A fost ruinat, mintal și fizic. La adunările bisericii au fost luate în discuție chestiuni lipsite de importanță, s-a insistat asupra lor și s-a făcut caz de ele, astfel că asupra minții celor prezenți s-a creat o impresie teribil de greșită.4M 333.4

Să cauți să rănești un om care este sănătos și în putere este un mare păcat, dar este un păcat cu mult mai mare să te porți astfel față de un om care este orb și care ar trebui să fie tratat în așa fel încât să simtă cât mai puțin posibil lipsa vederii. Dacă ai fi fost un om sensibil sau un creștin, așa cum susții că ești, nu ai fi abuzat de el cum ai făcut-o. Dar fratele D are un Prieten în cer care i-a apărat cauza și l-a întărit ca să se prindă din nou de făgăduințele lui Dumnezeu. Fratele D și-a ieșit din minți de mâhnire și din cauza modului în care a fost tratat și s-a purtat ca un om nebun. Lucrul acesta a fost folosit împotriva lui ca o dovadă că are un spirit rău. Dar Judecătorul atoatevăzător cântărește motivele și El va răsplăti după cum au fost faptele.4M 334.1

Tu, frate A B, te-ai îngâmfat și te-ai considerat competent pentru orice lucrare. Ai renunțat la Mărturiile Duhului lui Dumnezeu și, dacă ți-ai ales propria cale, ai turnat totul într-un nou tipar. Cât de greu îți este să vezi lucrurile într-o lumină corectă atunci când datoria te conduce într-o direcție, iar înclinația în alta! Concepțiile tale cu privire la caracterul lui Hristos și la necesitatea pregătirii pentru viața viitoare sunt înguste și pervertite. 4M 334.2

Mi s-a arătat că frații B și familiile lor coboară din ce în ce mai jos. „Sunt... niște nori fără apă, mânați încoace și încolo de vânturi, niște pomi tomnatici fără rod” și, dacă vor continua pe calea pe care o urmează acum, în cele din urmă vor fi „de două ori morți, dezrădăcinați”. Bizuindu-se pe propria înțelegere, ei au coborât până în punctul în care nu mai au nici evlavie practică, nici cer, nici pe Dumnezeu ca fiind al lor.4M 335.1

Dacă cei care sunt poporul lui Dumnezeu ar fi toți legați de El, atunci ar discerne limitele capacităților acestor bărbați, prejudecățile lor, invidia, gelozia și încrederea lor în ei înșiși. În providența lui Dumnezeu, obiecțiile pe care inimile lor rele le-ar putea ridica împotriva Mărturiilor Duhului lui Dumnezeu nu vor fi îndepărtate. Ei pot să se poticnească și să cadă din cauza unor întrebări care-și au originea în ei înșiși. Dar poporul lui Dumnezeu trebuie să vadă că inimile lor mândre nu au fost smerite niciodată și că privirile lor îngâmfate nu s-au coborât niciodată. Biblia este clară asupra tuturor aspectelor care au legătură cu datoria creștină. Toți aceia care fac voia lui Dumnezeu vor cunoaște doctrina. Dar oamenii aceștia caută lumina de la propriile lămpi care abia pâlpâie, și nu de la Soarele Neprihănirii.4M 335.2

Niciun om care nu exprimă adevăratele sentimente din inima lui nu poate fi considerat sincer. Falsitatea constă, în principiu, într-o intenție de a înșela, iar aceasta poate fi arătată printr-o privire sau printr-un cuvânt. Chiar și faptele pot fi aranjate și prezentate într-o asemenea manieră, încât să constituie falsități. Unii sunt experți în lucrul acesta și vor căuta să se justifice pentru faptul că s-au îndepărtat de adevărul strict. Sunt unii care, pentru a distruge sau păta reputația cuiva, din pură răutate, vor fabrica minciuni cu privire la acea persoană. Minciuni în interes personal sunt rostite când se cumpără și când se vând bunuri, vite sau orice fel de mărfuri. Minciuni din vanitate sunt rostite de oameni cărora le place să pară ce nu sunt. Nicio întâmplare nu poate să treacă prin mâinile lor fără să fie înfrumusețată. O, câte se fac în lumea aceasta, pe care, într-o zi, cei care le-au făcut vor dori să le poată schimba! Dar raportul cuvintelor și al faptelor, existent în cărțile din ceruri, va spune istoria tristă a falsurilor rostite și înfăptuite.4M 335.3

Falsitatea și înșelăciunea de orice fel sunt păcate împotriva Dumnezeului adevărului și al veridicității. Cuvântul lui Dumnezeu este clar asupra acestor aspecte. „Să nu mințiți, nici să nu vă înșelați unii pe alții.” „Dar cât despre… toți mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.” Dumnezeu este un Dumnezeu al sincerității și al adevărului. Cuvântul lui Dumnezeu este o carte a adevărului. Isus este Martorul credincios și adevărat. Biserica este martorul și temelia adevărului. Toate preceptele Celui Preaînalt sunt drepte și adevărate deopotrivă. Și atunci, cum trebuie să apară în ochii Săi orice ocolire a adevărului, orice exagerare sau orice înșelăciune? Pentru minciuna pe care a spus-o, deoarece a poftit la darurile pe care profetul le refuzase, slujitorul lui Elisei a fost lovit cu lepră, de care nu s-a vindecat până la moarte.4M 336.1

Nici chiar viața însăși nu trebuie să fie cumpărată cu prețul minciunii. Printr-un cuvânt sau printr-o aprobare din cap, martirii ar fi putut să renege adevărul și să-și salveze viața. Dacă ar fi consimțit să arunce un singur bob de tămâie pe altarul idolilor, ei ar fi putut să se salveze de la tortură, de la eșafod sau de la cruce. Dar ei au refuzat să fie falși în cuvânt sau în faptă, deși știau că favoarea pe care ar fi primit-o ar fi fost chiar viața lor. Întemnițarea, tortura și moartea, cu o conștiință curată, erau mai bine-venite pentru ei decât eliberarea obținută cu prețul înșelăciunii, al minciunii și al apostaziei. Prin fidelitate și credință în Hristos, ei și-au câștigat haine nepătate și coroane împodobite cu nestemate. Viața lor a fost înnobilată și înălțată în ochii lui Dumnezeu, pentru că au stat neclintiți de partea adevărului în cele mai grele circumstanțe.4M 336.2

Oamenii sunt muritori. Ei pot să fie în mod sincer evlavioși chiar dacă au multe erori de înțelegere și multe defecte de caracter, însă ei nu pot să fie urmași ai lui Hristos și, în același timp, să se alieze cu cel care „iubește minciuna și trăiește în minciună”. O astfel de viață este o escrocherie, o falsitate continuă, o înșelăciune fatală. Este o încercare grea, pentru curajul bărbaților și al femeilor, să fie aduși față în față cu propriile păcate și să și le recunoască în mod sincer. A spune: „Greșeala aceasta trebuie să fie pusă în socoteala mea” cere o tărie a principiului lăuntric pe care lumea nu o are decât într-o măsură foarte limitată. Dar cel care are curajul de a spune acest lucru în mod deschis câștigă o victorie decisivă asupra eului său și, efectiv, închide ușa în fața vrăjmașului.4M 336.3

Aderarea la cele mai stricte principii ale adevărului va genera adesea inconveniente în prezent și poate chiar va implica o pierdere temporară, dar ea va mări răsplata în viața viitoare. Religia nu constă într-un sistem de doctrine seci, ci în credința practică, aceea care sfințește viața și care corectează comportamentul în cercul familiei și în biserică. Mulți pot să dea zecime din mentă și din mărar, dar să neglijeze lucrurile care au mai multă greutate, cum sunt mila și dragostea lui Dumnezeu. A umbla smerit cu Dumnezeu este esențial pentru desăvârșirea caracterului creștin. Dumnezeu cere să nu ne abatem de la principii nici în cele mai nesemnificative amănunte ale vieții de zi cu zi. Hristos a spus: „Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios și în cele mari.”4M 337.1

Nici mărimea și nici aparenta ei importanță nu fac ca o afacere să fie corectă sau incorectă, cinstită sau necinstită. Prin cea mai mică îndepărtare de la corectitudine, noi ne așezăm singuri pe terenul vrăjmașului și apoi putem continua, pas cu pas, mergând oricât de departe în nedreptate. O mare parte a lumii creștine separă religia de ocupația zilnică. Oamenii practică mii de șiretlicuri și de înșelătorii mărunte în tranzacțiile cu semenii lor, iar acestea dau pe față adevărata stare a inimii, arătând cât este de coruptă.4M 337.2

Tu, frate A B, nu faci onoare cauzei adevărului. Izvorul trebuie să fie curățat, pentru ca râul să poată fi curat. Soția ta este angajată prea mult în a căuta pete și defecte în caracterele fraților și surorilor ei. În timp ce caută să curețe de buruieni grădinile vecinilor, a neglijat-o pe a ei. Ea trebuie să depună cele mai serioase eforturi pentru a-și clădi un caracter fără pată. Există pericolul cel mai teribil ca, în acest punct, să dea greș. Dacă va pierde cerul, va pierde totul. Amândoi ar trebui să vă curățați templul sufletului, care a ajuns îngrozitor de pângărit. Mintea voastră a devenit regretabil de pervertită. „Frica Domnului este începutul înțelepciunii.” Fiți foarte atenți și neîncrezători când este vorba de eul vostru, dar nu lăsați niciodată ca limba voastră să fie folosită pentru a exprima invidia inimilor voastre față de alții. Amândurora vă rămâne de făcut o mare lucrare, aceea de a vă smeri înaintea lui Dumnezeu în așa măsură, încât El să vă accepte pocăința. Până acum ați fost ascultători, dar nu împlinitori perseverenți ai Cuvântului. Ați recunoscut când și când că sunteți greșiți, dar mintea voastră firească a rămas neschimbată. Ați făcut câte o mică schimbare sub impulsul sentimentelor, dar nu a existat o reformă a principiului. Am văzut că acum a venit cu adevărat timpul când să se acționeze în cazurile voastre dacă nu faceți o schimbare completă în viața voastră. Biserica lui Dumnezeu nu trebuie să fie compromisă de căile voastre grosolane și de standardul vostru coborât în ceea ce privește creștinismul.4M 337.3

Unul dintre voi, fraților, este de ajuns într-un loc. Voi vă certați și vă luptați continuu între voi, vă dușmăniți și vă urâți unul pe altul. Dar, deși cei din lume cu care vă asociați râd de voi, totuși voi sunteți atât de departe de Dumnezeu, încât vi se pare că sunteți bine. Fiecare dintre voi are nevoie să cerceteze mai îndeaproape caracterul lui Hristos, ca să poată discerne mai clar ce înseamnă să fie ca El. Dacă nu vă schimbați comportamentul și nu vă învingeți pe deplin atitudinea îngâmfată, dictatorială și lipsită de amabilitate, veți dezonora cauza lui Dumnezeu oriunde v-ați afla și ar fi fost mai bine să nu vă fi născut niciodată. A venit timpul să vă întoarceți fie spre dreapta, fie spre stânga. „Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeți după El, iar dacă este Baal, mergeți după Baal!” Caracterul deformat pe care vi l-ați dezvoltat este o rușine pentru numele de creștin. Nicio biserică nu va prospera sub conducerea sau sub călăuzirea voastră, deoarece voi nu sunteți în legătură cu Dumnezeu. Sunteți lăudăroși, mândri și îngâmfați și i-ați modela și pe alții după tiparul vostru.4M 338.1

Biserica lui Dumnezeu este de multă vreme împovărată de purtarea și de faptele voastre necreștinești. Dumnezeu vă ajută să vedeți și să simțiți că interesele voastre veșnice cer o transformare completă. Prin exemplu vostru, alții sunt duși în rătăcire de pe calea curată și înaltă a sfințeniei. Oamenii cu adevărat mari sunt, fără excepție, modești. Umilința este un har care li se potrivește în mod natural, ca o haină. Cei care au acumulat cunoștințe folositoare și care au realizări autentice și rafinament sunt cei dispuși să recunoască slăbiciunea propriei lor priceperi. Ei nu sunt îngâmfați și nici lăudăroși, ci, din perspectiva realizărilor mai înalte către care s-ar putea înălța în ceea ce privește valoarea intelectuală, li se pare că de-abia au început urcușul. Doar cel care gândește superficial, care are doar o pojghiță de cunoștințe, se consideră pe sine înțelept și își dă aere de importanță care dezgustă.4M 338.2

Voi ați fi putut să fiți astăzi niște bărbați de onoare și de încredere, dar toți ați fost atât de mulțumiți de voi înșivă, încât nu ați folosit lumina și privilegiile care v-au fost acordate cu atâta îndurare. Mintea voastră nu a fost dezvoltată prin virtuțile creștine și nici sentimentele voastre nu au fost sfințite prin comuniunea cu Dătătorul vieții. Există o micime, o deșertăciune lumească ce marchează caracterul vostru, care se vede în afară și descoperă mai presus de orice îndoială că voi umblați pe calea inimii voastre, după plăcerea ochilor voștri, și că sunteți plini de planurile voastre. 4M 339.1

Când este legat de Dumnezeu și caută în mod sincer aprobarea Lui, omul este elevat, înnobilat și sfințit. Lucrarea de elevare este una pe care omul trebuie să o realizeze pentru sine prin Isus Hristos. Cerul poate să îi ofere orice privilegiu material sau spiritual, dar totul este în zadar dacă el nu este dispus să-și însușească aceste binecuvântări și să se ajute singur. Trebuie să-și pună la lucru propriile puteri, altfel, în cele din urmă, va fi cântărit în balanță și găsit prea ușor; pentru el, viața aceasta va fi un eșec și va pierde și viața viitoare.4M 339.2

Toți aceia care caută cu un efort hotărât ajutor de sus și își supun și își răstignesc eul pot să aibă succes în această lume și pot să câștige viața viitoare, nemuritoare. Lumea aceasta este câmpul de lucru al omului. Pregătirea lui pentru lumea viitoare depinde de modul în care se achită de datoria lui în această lume. El este menit de Dumnezeu să fie o binecuvântare pentru societate și nu poate, chiar dacă ar vrea, să trăiască și să moară doar pentru sine. Dumnezeu ne-a legat pe unii de alții ca membri ai aceleiași familii și fiecăruia îi este poruncit să cultive această relație. Sunt servicii pe care le datorăm altora și nu le putem ignora dacă vrem să păzim poruncile lui Dumnezeu. A trăi, a gândi și a acționa doar pentru sine înseamnă a deveni nefolositor ca slujitor al lui Dumnezeu. Titlurile răsunătoare și marile talente nu sunt esențiale pentru a fi buni cetățeni sau creștini exemplari.4M 339.3

Avem în rândurile noastre prea mulți care sunt agitați, guralivi și lăudăroși și care își iau libertatea de a se așeza în față, neavând niciun respect pentru vârstă, experiență sau slujbă. Biserica suferă astăzi după un ajutor de un caracter opus — după oameni temători de Dumnezeu, liniștiți și modești, care sunt dispuși să poarte poverile neplăcute așezate pe umerii lor nu de dragul renumelui, ci pentru a-I sluji Domnului lor, care a murit pentru ei. Persoanele cu un astfel de caracter nu consideră că le este afectată demnitatea dacă se ridică în fața celor în vârstă și dacă tratează cu respect perii albi. Bisericile noastre au nevoie să fie curățate de buruieni. Printre membri există prea multă înălțare de sine și îngâmfare.4M 340.1

Dumnezeu va avea plăcere să îi onoreze pe cei care se tem de El și Îl venerează. Omul poate fi înălțat atât de mult, încât să formeze elementul de legătură dintre cer și pământ. El a ieșit din mâna Creatorului său cu un caracter armonios, înzestrat cu asemenea capacități de a se dezvolta, încât, îmbinând influența divină cu efortul omenesc, să se poată înălța aproape de sfera unui înger. Și totuși, chiar înălțat în felul acesta, el nu va fi conștient de propria bunătate și de noblețea sa.4M 340.2

Dumnezeu i-a dat omului facultăți intelectuale capabile de cea mai nobilă dezvoltare. Dacă frații B ar fi văzut asprimea și lipsa de cizelare a caracterelor lor și, cu o grijă stăruitoare, și-ar fi cultivat și instruit mintea, întărindu-și punctele slabe ale caracterului și învingându-și defectele evidente, unii dintre ei ar fi fost acceptați ca mesageri ai lui Hristos. Dar, așa cum sunt acum, Dumnezeu nu îl poate accepta pe niciunul dintre ei ca reprezentant al Său. Ei nu și-au dat seama suficient de nevoia lor de îmbunătățire, astfel încât să fie determinați să caute s-o obțină. Mintea lor nu a fost educată prin studiu, prin observație, prin reflecție și printr-un efort constant de a se disciplina singuri pentru îndatoririle vieții. Mijloacele de dezvoltare sunt la îndemâna tuturor. Nimeni nu este atât de sărac sau atât de ocupat, încât, cu ajutorul lui Isus, să nu poată face îmbunătățiri în viața și în caracterul său.4M 340.3