Interpretările greșite cu privire la trinitate

Oamenii trebuie să cunoască poziția noastră — Strategia noastră este: Nu evidențiați aspectele controversate ale credinței noastre, care condamnă în modul cel mai categoric practicile și obiceiurile oamenilor, până când Domnul nu le va oferi o posibilitate corespunzătoare de a ști că suntem creștini și credem în divinitatea și preexistența lui Hristos. — Mărturii pentru pastori și slujitorii evangheliei, 253 (1895).Ev 613.2

Vom fi nevoiți să întâmpinăm învățături greșite — Din nou și din nou, vom fi chemați să întâmpinăm influența unor oameni care studiază știința de origine satanică, prin care Satana se străduiește să-l reducă la neființă pe Dumnezeu și pe Hristos. Tatăl și Fiul au fiecare o personalitate. Hristos a declarat: “Eu și Tatăl una suntem.” Totuși, Fiul lui Dumnezeu a fost Acela care a venit în lume în chip de om. Lăsând la o parte haina Sa împărătească și coroana Sa regală, și-a îmbrăcat divinitatea cu natura omenească pentru ca, prin jertfa Sa cea fără margini, natura omenească să poată ajunge părtașă a naturii divine și să scape de stricăciunea care e în lume prin poftă. — Testimonies for the Church 9:68 (1909).Ev 613.3

Adevărurile clare în contrast cu reprezentările spiritiste — Sunt sfătuită să spun că opiniile acelora care cercetează idei științifice avansate nu sunt demne de încredere. Sunt formulate concepții de felul celor următoare: “Tatăl este invizibil asemenea luminii. Fiul este lumina întrupată. Duhul Sfânt este lumina răspândită pretutindeni.” “Tatăl este ca rouă, un abur invizibil. Fiul este ca rouă adunată într-o formă plină de frumusețe. Duhul este ca rouă ce cade peste verdeața plină de viață.” O altă reprezentare: “Tatăl este ca un abur invizibil. Fiul este asemenea norului plumburiu. Duhul este ploaia ce cade și aduce puterea înviorătoare.”Ev 614.1

Toate aceste reprezentări spiritiste nu sunt nimic. Ele sunt neadevărate și imperfecte. Ele slăbesc și micșorează Maiestatea care nu poate fi comparată cu nici o asemănare pământească. Dumnezeu nu poate să fie comparat cu lucrurile făcute de mâinile Sale. Acestea sunt doar niște lucruri pământești, care suferă sub blestemul lui Dumnezeu, din cauza păcatului omului. Tatăl nu poate să fie descris prin lucrurile de pe pământ. Tatăl este plinătatea întruchipată a dumnezeirii și este invizibil ochilor muritori.Ev 614.2

Fiul este plinătatea manifestată a dumnezeirii. Cuvântul lui Dumnezeu declară că El este “întipărirea Ființei Lui”. “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.”Ev 614.3

Mângâietorul, pe care Domnul Hristos a făgăduit că îl va trimite după ce se va înălța la cer, este Duhul Sfânt în toată plinătatea dumnezeirii, care face vizibilă puterea harului divin pentru toți aceia care îl primesc pe Hristos ca Mântuitor personal și cred în El. Sunt trei Persoane vii în acest trio ceresc, în Numele acestor trei puteri — Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt — sunt botezați cei care îl primesc pe Hristos cu o credință vie și aceste puteri vor conlucra cu supușii ascultători ai cerului, în eforturile lor de a trăi o viață nouă în Hristos. — Special Testimonies, seria B 7:62, 63 (1905).Ev 615.1

Fiul lui Dumnezeu cel preexistent și care există prin Sine însuși — Domnul Hristos este Fiul preexistent al lui Dumnezeu și există prin Sine însuși.... Când a vorbit despre preexistența Sa, Hristos a vrut să îndrepte gândurile noastre spre veacurile nesfârșite din trecut. El ne asigură că nu a existat niciodată un timp când să nu fi fost într-o părtășie strânsă cu Dumnezeul cel veșnic. Acela a cărui voce o ascultau iudeii fusese cu Dumnezeu dintotdeauna. — The Signs of the Times, 29 august, 1900.Ev 615.2

El a fost egal cu Dumnezeul infinit și atotputernic.... El este Fiul cel veșnic și care există prin Sine însuși. — Manuscript 101, 1897.Ev 615.3

Din veșnicie — Deși vorbește despre natura omenească pe care a avut-o Domnul Hristos când a fost pe pământ, Cuvântul lui Dumnezeu vorbește categoric și despre preexistența Sa. Cuvântul a existat ca ființă divină și chiar ca Fiu veșnic al lui Dumnezeu, în legătură și în unitate cu Tatăl Său. Din veșnicie, El a fost Mijlocitorul legământului, acela prin care urmau să fie binecuvântate toate popoarele pământului, atât iudei, cât și neamuri, dacă îl primeau. “Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu.” Înainte ca oamenii sau îngerii să fi fost creați, Cuvântul a fost cu Dumnezeu și a fost Dumnezeu. — The Review and Herald, 5 aprilie, 1906.Ev 615.4

Domnul Hristos le arată că, deși ar putea să numere anii vieții Sale și să constate că erau mai puțini de cincizeci, totuși anii vieți Sale divine nu puteau să fie numărați prin calculele omenești. Existența lui Hristos înainte de întruparea Sa nu este măsurată în cifre. — The Signs of the Times, 3 mai, 1899.Ev 616.1

Viață originală, neîmprumutată și nederivată — Domnul Isus a declarat: “Eu sunt învierea și viața.” În Hristos este viața originală, neîmprumutată și nederivată. “Cine are pe Fiul are viața”. Divinitatea lui Hristos este siguranța celui credincios cu privire la viața veșnică. — Hristos, Lumina lumii 530 (1898).Ev 616.2

Cu Tatăl, la Sinai — Când copiii lui Israel au ajuns la Sinai, El a folosit ocazia de a le împrospăta memoria cu privire la cerințele Sale. Hristos și Tatăl, stând unul lângă celălalt pe munte, au proclamat cu o maiestate solemnă cele Zece Porunci. — Historical Sketches of the Foreign Missions of the Seventh-day Adventists, 231 (1866).Ev 616.3

Demnitarii cei veșnici ai Trinității — Demnitarii cerești cei veșnici — Tatăl, Hristos și Duhul Sfânt — urmau să-i înzestreze pe ucenici cu o putere mai mare decât cea a oamenilor muritori ... și să înainteze alături de ei în lucrarea de a convinge lumea cu privire la păcat. — Manuscript 145, 1901.Ev 616.4

Personalitatea Duhului Sfânt — Noi trebuie să înțelegem că Duhul Sfânt, care este o persoană, întocmai cum Dumnezeu este o persoană, pășește în locurile acestea. — Manuscript 66, 1899. (Dintr-o cuvântare ținută studenților de la școala Avondale.)Ev 616.5

Duhul Sfânt este o persoană, pentru că El mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copiii lui Dumnezeu. Când mărturia aceasta este adusă, ea poartă cu sine propria dovadă. În astfel de momente, noi credem și suntem siguri de faptul că suntem copiii lui Dumnezeu....Ev 616.6

Duhul Sfânt are o personalitate, altfel nu ar putea să-i mărturisească duhului nostru și împreună cu duhul nostru că suntem copiii lui Dumnezeu. De asemenea, El trebuie să fie o persoană divină, pentru că altfel nu ar putea să cerceteze tainele care se află ascunse în mintea lui Dumnezeu. “În adevăr, cine dintre oameni cunoaște lucrurile omului, afară de duhul omului, care este în el? Tot așa: nimeni nu cunoaște lucrurile lui Dumnezeu afară de Duhul lui Dumnezeu”. — Manuscript 20, 1906.Ev 617.1

Puterea lui Dumnezeu aflată în a Treia Persoană — Prințul puterii răului poate să fie ținut în frâu numai de puterea lui Dumnezeu aflată în Duhul Sfânt, cea de a Treia Persoană a dumnezeirii. — Special Testimonies, seria A 10:37 (1897).Ev 617.2

În cooperare cu cele trei puteri — Noi trebuie să cooperăm cu cele trei puteri preaînalte ale cerului — Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, iar aceste puteri vor lucra prin noi, făcându-ne să fim niște conlucrători cu Dumnezeu. — Special Testimonies, seria B 7:51 (1905).Ev 617.3