Legea universală a cauzei şi efectului. Lumea naturii este condusă de legi fundamentale, iar viaţa spirituală este, de asemenea, guvernată de anumite legi la fel de precise.MCP 13.1

Aceleaşi mari legi care conduc stelele şi atomii conduc şi viaţa omului. Legile care guvernează activitatea inimii, reglând circulaţia fluxului de viaţă în trup, sunt legile Inteligenţei infinite care deţine jurisdicţia asupra sufletului. Încălcarea acestor legi, indiferent de domeniu - fizic, mintal sau moral -, înseamnă distrugerea armoniei cu universul, insinuarea discordiei, a anarhiei şi a ruinei. În virtutea legilor stabilite de Dumnezeu în natură, efectul urmează cauzei, cu o certitudine invariabilă.MCP 13.2

Legi imuabile. Puterea minţii, vigoarea trupului şi longevitatea depind de anumite legi imuabile.MCP 13.3

Capacitatea intelectuală, rezistenţa fizică şi lungimea vieţii depind de nişte legi neschimbătoare. Prin ascultarea de aceste legi, omul poate să-şi învingă propriul sine, să-şi învingă propriile înclinaţii.MCP 13.4

Legea echilibrului şi a dependenţei dintre părţi. Între minte şi trup există o relaţie deosebit de strânsă, de aceea, pentru a atinge cele mai înalte standarde ale realizării morale şi intelectuale, este necesar să respectăm legile care conduc existenţa noastră fizică.MCP 13.5

Fiecare însuşire a minţii este bine proporţionată, având un rol distinct, dar aflându-se, în acelaşi timp, într-o relaţie de dependenţă cu celelalte, astfel încât să asigure funcţionarea corectă şi eficientă a tuturor.MCP 14.1

Între minte şi trup există o legătură intimă şi, pentru a atinge un standard înalt al realizărilor intelectuale şi morale, legile care coordonează organismul nostru fizic trebuie respectate. Un caracter puternic şi bine echilibrat poate fi dobândit numai prin exercitarea şi prin dezvoltarea conjugată atât a capacităţilor noastre intelectuale, cât şi a puterilor noastre fizice.MCP 14.2

Dacă în activităţile lor, copiii voştri folosesc excesiv unul sau două organe, orientând toate resursele intelectului într-o singură direcţie, în timp ce alte capacităţi mintale sunt neglijate, aceştia vor ajunge la maturitate cu caracterele deformate şi mintea dezechilibrată. Ei vor fi capabili şi eficienţi într-un anumit domeniu de activitate, dar foarte deficitari în alte domenii, la fel de semnificative. Deficienţele lor vor fi remarcate de alţii şi le vor prejudicia întregul caracter.MCP 14.3

Legea coordonării cerebrale. Fiecare organ al corpului omenesc a fost realizat în aşa fel, încât să se afle într-o relaţie de subordonare faţă de minte. Mintea reprezintă centrul de coordonare al organismului. Toate acţiunile îndeplinite de noi, indiferent dacă sunt bune sau rele, îşi au originea în minte. Mintea este aceea care I se închină şi Îi slujeşte lui Dumnezeu şi care ne aşază astfel în rândul fiinţelor cereşti.MCP 14.4

Creierul este centrul de comandă al trupului, al tuturor puterilor nervoase şi al tuturor acţiunilor mintale. Fibrele nervoase care pornesc din creier conduc organismul. Prin intermediul acestora, impulsurile nervoase sunt transmise tuturor terminaţiilor nervoase aflate în corpul uman, dirijând activităţile vitale ale fiecărei părţi componente a sistemului. Toate organele sunt coordonate de comenzi trimise de creier.MCP 14.5

Centrii nervoşi ai creierului, care se află în legătură cu întregul organism, reprezintă singurul mijloc prin care Cerul poate să comunice cu fiinţa umană şi să influenţeze aspectele cele mai profunde ale vieţii acesteia.MCP 14.6

Legea adaptării la preocupările minţii. Există o lege a minţii, şi anume că aceasta se adaptează treptat la subiectele asupra cărora este obişnuită să mediteze. Dacă este preocupată numai de lucruri lipsite de valoare, ea va deveni slabă şi incapabilă. Dacă nu este niciodată solicitată să se ocupe de probleme serioase, după un timp, îşi va pierde aproape în întregime orice capacitate de dezvoltare.MCP 15.1

Legea transformării prin contemplare. Privind, suntem schimbaţi. Aceasta este o lege care funcţionează atât în domeniul intelectual, cât şi în domeniul moral. Mintea se adaptează treptat la subiectele asupra cărora i se îngăduie să mediteze. Ea devine asemenea lucrurilor pe care este obişnuită să le iubească şi să le respecte. Omul nu se va ridica niciodată mai presus de propriul standard de curăţie, sfinţenie sau adevăr.MCP 15.2

Convingerile caută exprimare. Ideile şi convingerile unei persoane caută exprimare. Din acest motiv, reprimarea principiilor care ne motivează la acţiune nu este o sarcină uşoară.MCP 15.3

Legea accentuării simţămintelor prin exprimare. Există o lege a firii, în virtutea căreia gândurile şi simţămintele sunt încurajate şi întărite pe măsură ce sunt exprimate. Deşi cuvintele exprimă gândurile, este la fel de adevărat şi faptul că gândurile sunt determinate de cuvinte.MCP 15.4

Ideile şi simţămintele noastre sunt încurajate şi intensificate pe măsură ce le exprimăm. Aceasta este o lege naturală. Cuvintele transmit idei, dar la fel de adevărat este şi faptul că ideile se nasc din cuvinte. Cu cât ne mărturisim mai mult credinţa, cu cât ne bucurăm mai mult de binecuvântările pe care ştim că le avem - harul şi marea iubire din partea lui Dumnezeu -, cu atât vom avea mai multă credinţă şi o bucurie mai mare.MCP 15.5

Legea substituirii dorinţei. Există o lege a minţii şi anume că, dacă un obiect dorit este refuzat atât de ferm, încât dispare orice speranţă de a-1 obţine, mintea va înceta să-l dorească şi se va ocupa de alte obiective. Dar, atâta timp cât încă mai există o speranţă de a obţine obiectul dorit, se vor face toate eforturile pentru a-1 dobândi.MCP 16.1

Legea fortificării prin exersare. Capacităţile trebuie dezvoltate la maximum; ele trebuie să fie fortificate şi înnobilate prin cugetare asupra adevărurilor spirituale. Dacă minţii i se permite să cutreiere, oprindu-se asupra lucrurilor lipsite de valoare, ea devine slabă, frivolă şi lipsită de putere spirituală. Aceasta este o lege naturală invariabilă.MCP 16.2

Fericirea depinde de armonia cu legea iubirii. Deoarece legea iubirii este temelia guvernării lui Dumnezeu, fericirea tuturor fiinţelor create depinde de armonia deplină a acestora cu marile principii ale neprihănirii. Dumnezeu aşteaptă din partea tuturor creaturilor Sale o slujire motivată de iubire - o închinare izvorâtă dintr-o apreciere inteligentă a caracterului Său. El nu simte nicio plăcere de pe urma unei supuneri impuse, ci garantează oricărei fiinţe omeneşti libertatea de a alege, astfel încât să-I poată sluji de bunăvoie.MCP 16.3

_______________

Capitol realizat pe baza fragmentelor selectate din Minte, caracter, personalitate:

Vol. I - cap. 9 - Citadela minţii
- cap. 14 - Activitatea fizică

Vol. II - cap. 39 - Necesitatea unei activităţi armonioase a întregii fiinţe
- cap. 43 - Mintea şi sănătatea spirituală
- cap. 44 - Legile care guvernează mintea.

Interdependenţa dintre dimensiunea mintală şi cea corporală a omului

Factori care influenţează mintea şi activitatea mintală