Sabatul, ziua bucuriei

Desconsiderarea Sabatului este predominantă — Mi-a fost arătat că foarte mulți părinți care pretind a crede solia solemnă pentru acest timp, nu și-au educat copiii pentru Dumnezeu. Ei nu și-au impus restricții și au fost iritați când cineva a încercat să le pună limite. Ei nu și-au determinat copiii să se atașeze de altarul Domnului în fiecare zi prin credință vie. Multora dintre acești tineri li s-a permis să calce porunca a patra, căutând plăcerea lor în ziua sfântă a lui Dumnezeu. Ei nu au simțit nici o mustrare de conștiință colindând străzile în Sabat ca să se distreze. Mulți merg unde le place și fac ce vor, iar părinții se tem atât de mult să nu-i supere încât, imitând modul de conducere al lui Eli, nu le dau copiilor nici un fel de porunci.ÎC 527.1

În final, acești tineri pierd tot respectul pentru Sabat și nu au nici o plăcere pentru adunările religioase sau pentru lucrurile sfinte și veșnice. — (Testimonies for the Church 5:36, 37).ÎC 527.2

Dați atenție primului cuvânt din porunca a patra — “Adu-ți aminte” este așezat chiar la începutul poruncii a patra. Părinți, voi înșivă aveți nevoie să vă aduceți aminte de Sabat ca să-l sfințiți. Dacă faceți aceasta, le dați copiilor o învățătură corespunzătoare și ei vor venera ziua sfântă a lui Dumnezeu.... Este nevoie de educație creștină în familiile noastre. În tot cursul săptămânii aveți în vedere Sabatul sfânt al Domnului, deoarece acea zi trebuie dedicată servirii lui Dumnezeu. Ea este o zi în care mâinile trebuie să se odihnească de ocupațiile zilnice, iar nevoilor sufletului să li se acorde o atenție deosebită. — (Manuscript 57, 1897).ÎC 527.3

Când Sabatul este amintit în felul acesta, nu li se va îngădui lucrurilor vremelnice să năvălească asupra celor spirituale. Nici o datorie ce aparține celor șase zile lucrătoare nu va fi lăsată pentru Sabat. Energiile noastre nu vor fi atât de epuizate în timpul săptămânii, încât în ziua în care Domnul S-a odihnit și a fost întărit, noi să fim prea istoviți să ne angajăm în serviciul Lui. — (Testimonies for the Church 6:354).ÎC 528.1

Faceți din vineri ziua de pregătire — Pregătirea pentru Sabat să fie terminată vineri. Vedeți ca toate hainele să fie pregătite și mâncarea terminată, pantofii lustruiți și baia făcută. Acest lucru este posibil dacă faceți din el o regulă. Sabatul nu este destinat reparatului hainelor, gătitului mâncării, căutării de plăcere sau vreunei alte preocupări lumești. Înainte de apusul soarelui toate lucrările lumești să fie lăsate deoparte și toate ziarele lumești să fie date la o parte din vedere. Părinți, explicați-le copiilor ceea ce faceți și scopul pentru care procedați în felul respectiv, iar ei să ia parte cu voi în pregătirea pentru a ține Sabatul potrivit cu porunca. — (Idem., 355, 356).ÎC 528.2

În multe familii {în Sabat} cizmele și pantofii sunt lustruiți și periați, cusăturile făcute, numai pentru că aceste lucruri mărunte nu au fost făcute vineri. Ei nu și-au “adus aminte de ziua de Sabat ca s-o sfințească.”...ÎC 528.3

Vineri trebuie avut grijă de hainele copiilor. În timpul săptămânii ele trebuie să fie toate pregătite de mâinile lor, sub îndrumarea mamei, așa ca să poată fi îmbrăcate în liniște, fără confuzie, fără grabă sau vorbire nechibzuită. — (Manuscript 57, 1897).ÎC 528.4

Mai există o lucrare căreia îi trebuie acordată atenție în ziua de pregătire. În această zi, toate neînțelegerile dintre frați, fie în familie, fie în biserică, trebuie date la o parte. — (Testimonies for the Church 6:356).ÎC 528.5

Sabatul se deschide cu serviciu de închinare în familie — Înainte de apusul soarelui, membrii familiei să se adune pentru a citi Cuvântul lui Dumnezeu, a cânta și a se ruga. Aici este nevoie de reformă deoarece mulți au dat dovadă de neglijență. Avem nevoie să ne mărturisim lui Dumnezeu și unii altora. Trebuie să începem din nou să facem aranjamente ca fiecare membru al familiei să poată fi pregătit să onoreze ziua pe care Dumnezeu a binecuvântat-o și a sfințit-o. — (Idem., 356, 357).ÎC 529.1

Orele Sabatului nu sunt ale noastre, ci ale lui Dumnezeu — Dumnezeu ne-a dat toate cele șase zile în care să ne facem lucrul și a păstrat numai una pentru El. Aceasta trebuie să fie o zi de binecuvântare pentru noi, o zi în care să lăsăm la o parte toate problemele noastre pământești și să ne îndreptăm gândurile asupra lui Dumnezeu și asupra cerului. — (Manuscript 3, 1879).ÎC 529.2

Când se apropie Sabatul, trebuie să punem o strajă asupra noastră înșine și asupra faptelor și cuvintelor noastre ca nu cumva să-L jefuim pe Dumnezeu însușindu-ne timpul care este în mod strict al Domnului. Nu trebuie să facem și nici să nu le permitem copiilor noștri să facă vreun fel de lucrare pentru întreținere sau orice altceva ce ar fi putut fi făcut în cele șase zile lucrătoare. Vinerea este ziua de pregătire. Atunci este timpul dedicat pregătirii necesare pentru Sabat, pentru a ne gândi și a conversa despre această zi. Nu trebuie spus sau făcut ceva ce în ochii cerului ar fi privit ca încălcare a Sabatului sfânt. Dumnezeu nu ne cere doar să ne abținem de la lucrul fizic în Sabat, ci și mintea să fie disciplinată să se ocupe de subiecte sacre. Porunca a patra este de fapt călcată prin discuții despre lucruri lumești sau prin angajarea în conversații ușoare sau mărunte. Spunând orice ne vine în minte înseamnă a vorbi cuvintele noastre. Orice deviere de la calea dreaptă ne duce în robie și condamnare. — (Testimonies for the Church 2:702, 703).ÎC 529.3

Timpul Sabatului este prea valoros ca să se doarmă — Nimeni n-ar trebui să-și îngăduie în timpul săptămânii să fie atât de absorbit în interesele personale și atât de epuizat de eforturile sale pentru câștig lumesc încât în Sabat să nu aibă tărie sau energie pe care s-o ofere servirii lui Dumnezeu. Noi Îl jefuim pe Domnul când devenim necorespunzători pentru închinare în ziua Lui cea sfântă. Ne jefuim, de asemenea, pe noi înșine, deoarece avem nevoie de căldura și strălucirea tovărășiei, precum și de tăria câștigată din înțelepciunea și experiența altor creștini. — (The Review and Herald, 13 iunie, 1882).ÎC 530.1

Nu vă irosiți orele prețioase ale Sabatului dormind. În Sabat dimineața familia trebuie să fie în mișcare devreme. Dacă se trezesc târziu, se naște confuzie și agitare în pregătirea pentru dejun și pentru școala de Sabat precum și grabă, înghesuială și nerăbdare. În felul acesta, apar sentimente nesfinte în cămin. Sabatul desacralizat astfel devine o plictiseală și sosirea lui este privită mai degrabă cu teamă decât cu iubire. — (Testimonies for the Church 6:357).ÎC 530.2

Mergeți la serviciile divine cu copiii — Tații și mamele trebuie să facă o regulă ca în Sabat copii lor să meargă la serviciul divin, regulă pe care ei înșiși trebuie s-o impună prin exemplul lor. Este datoria noastră să poruncim copiilor și casei noastre după noi cum a făcut Avraam. Prin exemplu, ca și prin învățătură, trebuie să-i convingem de importanța principiilor religioase. Toți aceia care au încheiat legământul botezului s-au consacrat în mod solemn serviciului lui Dumnezeu. Ei sunt obligați prin legământ a se situa și a-și așeza și copiii acolo unde pot să obțină toate îndemnurile și încurajările posibile în viața creștină. — (The Review and Herald, 13 iunie, 1882).ÎC 530.3

Nu trebuie să considerăm închinarea la Dumnezeu o corvoadă. Sabatul Domnului trebuie să fie făcut o binecuvântare pentru noi și pentru copiii noștri. Ei trebuie să-l privească ca pe o zi de bucurie, o zi pe care Dumnezeu a sfințit-o; și o vor considera astfel dacă sunt educați corespunzător. — (Manuscript 3, 1879).ÎC 531.1

Purtați haine frumoase în casa de închinare — Mulți au nevoie de învățătură cu privire la felul în care să apară în locașul de închinare în Sabat. Ei nu trebuie să vină în prezența lui Dumnezeu în hainele obișnuite purtate în cursul săptămânii. Toți trebuie să aibă un costum special pentru Sabat care să fie purtat când merg la serviciul divin în casa lui Dumnezeu. În timp ce nu trebuie să ne conformăm modei lumești, nu trebuie nici să fim indiferenți cu privire la înfățișarea noastră exterioară. Să fim îngrijiți și ordonați, totuși fără podoabe. Copiii lui Dumnezeu trebuie să fie curați înăuntru și în afară. — (Testimonies for the Church 6:355).ÎC 531.2

Explicați copiilor predica din Sabat — Pastorii sunt angajați într-o lucrare sacră și solemnă, dar și asupra celor ce ascultă apasă o responsabilitate la fel de sacră. Ei trebuie să asculte cu o determinare de a urma instrucțiunile pe care toți trebuie să le practice pentru a obține viața veșnică. Fiecare ascultător trebuie să se străduiască să înțeleagă fiecare prezentare a adevărului biblic ca fiind solia lui Dumnezeu adresată lui; s-o primească prin credință și s-o pună în practică în viața de toate zilele. Părinții trebuie să le explice copiilor cuvintele spuse de la amvon ca și ei să le poată înțelege și să aibă acea cunoștință care, dacă este pusă în practică aduce har și pace din belșug. — (Manuscript 41, 1903).ÎC 531.3

Pregătiți ceva deosebit pentru masă — Noi nu trebuie să pregătim pentru Sabat o cantitate mai mare sau o varietate mai bogată de mâncare decât pentru celelalte zile. În schimb, mâncarea ar trebui să fie mai simplă și să se mănânce mai puțin pentru ca mintea să fie clară și viguroasă să poată înțelege lucrurile spirituale. Mâncatul peste măsură încețoșează creierul. Cele mai prețioase cuvinte pot fi auzite dar neapreciate pentru că mintea este confuză datorită dietei nepotrivite. Mâncând peste măsură în Sabat mulți au făcut mai mult decât își dau seama în a dezonora pe Dumnezeu.ÎC 532.1

Deși trebuie evitat gătitul în Sabat, nu este necesar să se mănânce mâncare rece. Când este vreme rece, mâncarea pregătită cu o zi înainte să fie încălzită. Iar mesele, deși simple, să fie gustoase și atractive. Pregătiți un fel deosebit, ceva ce familia nu are în fiecare zi. — (Testimonies for the Church 6:357).ÎC 532.2

Restul zilei este prețios — Școala de Sabat și serviciul divin ocupă numai o parte a Sabatului. Porțiunea rămasă familiei poate fi făcută cea mai sacră și mai prețioasă parte a orelor Sabatului. Părinții trebuie să petreacă mult din acest timp cu copiii lor. — (Idem., 358).ÎC 532.3

Planificați lecturi și conversații adecvate — O, faceți Sabatul cea mai plăcută și cea mai binecuvântată zi a întregii săptămâni....ÎC 532.4

Părinții pot și trebuie să dea atenție copiilor lor, citindu-le cele mai atractive porțiuni ale istoriei biblice și educându-i să venereze ziua de Sabat ținând-o potrivit cu porunca. Acest lucru nu poate fi făcut dacă părinții nu simt o povară în a-și face copiii interesați. Dar ei pot face Sabatul o plăcere dacă urmează calea corespunzătoare. Copiii pot fi interesați în lecturi bune sau în conversații despre mântuirea sufletelor lor dar ei trebuie educați și instruiți. Inimii firești nu-i place să se gândească la Dumnezeu, la cer sau la lucrurile cerești. Trebuie să existe o continuă respingere a curentului lumesc și a înclinațiilor spre rău și o continuă acceptare a luminii cerești. — (The Review and Herald, 14 aprilie, 1885).ÎC 532.5

Nu fiți indiferenți față de activitățile copiilor — Am aflat că în ziua de Sabat mulți nu știu unde le sunt copiii sau ce fac. — (The Review and Herald, 14 aprilie, 1885.)ÎC 533.1

Părinți, mai presus de orice, aveți grijă de copii în Sabat. Nu le permiteți să calce ziua sfântă a lui Dumnezeu jucându-se în casă sau afară. Voi puteți la fel de bine să călcați Sabatul când îi lăsați pe copii să-l calce. Când le permiteți să hoinărească și să se joace în Sabat, Dumnezeu vă privește pe voi drept călcători ai Sabatului. — (The Review and Herald, 19 septembrie, 1854).ÎC 533.2

Cu copiii în natură — Părinții își pot lua copiii afară să-L vadă pe Dumnezeu în natură. Le pot arăta florile ce se deschid, mugurii ce se desfac, copacii înalți și firele frumoase de iarbă și-i pot învăța că Dumnezeu a făcut toate acestea în șase zile, iar în a șaptea s-a odihnit și a sfințit-o. În acest fel ei pot imprima lecțiile lor de educație în copii așa încât atunci când aceștia privesc lucrurile din natură, își vor aminti de marele Creator al tuturor. Gândurile lor vor fi îndreptate către Dumnezeul naturii, către crearea lumii noastre când a fost așezată temelia Sabatului și când toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de bucurie. Mintea copiilor noștri trebuie să fie impresionată de astfel de lecții.ÎC 533.3

Nu trebuie să-i învățăm pe copii să nu se bucure în Sabat și că este greșit să te plimbi pe-afară. O, nu. Domnul Hristos Își ducea ucenicii în Sabat afară pe malul lacului și-i învăța. Predicile Lui în Sabat nu erau întotdeauna prezentate într-o încăpere închisă. — (Manuscript 3, 1879).ÎC 533.4

Alte lecții din natură, parabolele — Învățați-i pe copii să-L vadă pe Hristos în natură. Scoateți-i afară în aer liber, sub copacii nobili, în grădină și învățați-i să vadă iubirea Lui în toate lucrările minunate ale creațiunii. Învățați-i că El a făcut legi care guvernează toate viețuitoarele, legi care ne privesc pe noi și că acestea sunt pentru fericirea și bucuria noastră. Nu-i obosiți cu rugăciuni lungi și cu povețe plictisitoare, ci, prin parabole din natură, învățați-i ascultarea de legea lui Dumnezeu. — (The Desire of Ages, 516).ÎC 534.1

Oferiți un concept adevărat al caracterului lui Dumnezeu — Cum pot primi copiii o cunoaștere mai corectă a lui Dumnezeu și cum le poate fi mintea mai ușor impresionată dacă nu petrecând o parte din timpul lor afară, nu jucându-se, ci în compania părinților. Mintea lor tânără să fie pusă în legătură cu Dumnezeu prin scenele frumoase ale naturii, iar atenția să le fie îndreptată către dovezile iubirii Sale față de om văzute în lucrurile create de El. Copiii vor fi astfel atrași și interesați. Ei nu vor fi în pericolul de a asocia caracterul lui Dumnezeu cu tot ce este aspru și sever, ci, privind lucrurile pe care El le-a creat pentru fericirea omului, vor fi conduși să-L vadă ca pe un Părinte blând și iubitor. Ei vor vedea că interdicțiile și poruncile Lui nu sunt făcute doar pentru a-I arăta puterea și autoritatea. El are în vedere fericirea copiilor Lui. Pe măsură ce caracterul lui Dumnezeu îmbracă aspectul iubirii, bunăvoinței, frumuseții și atracției, ei sunt atrași să-L iubească. Voi le puteți îndrepta gândul către păsările drăgălașe ce fac să răsune văzduhul de cântecele lor voioase, către firele de iarbă și către florile colorate în chip minunat care, în desăvârșirea lor, parfumează aerul. Toate acestea declară iubirea și îndemânarea Artistului ceresc și arată slava lui Dumnezeu.ÎC 534.2

Părinți, de ce să nu folosim lecțiile prețioase pe care Dumnezeu ni le-a dat în cartea naturii, ca să le oferim copiilor noștri o idee corectă despre caracterul Lui? Aceia care sacrifică modei simplitatea și se închid departe de frumusețile naturii, nu pot avea înclinații spirituale. Ei nu pot înțelege măiestria și puterea lui Dumnezeu așa cum sunt descoperite în lucrările create de El, de aceea inima lor nu se însuflețește și nu vibrează de o nouă iubire și de interes, iar ei nu sunt plini de teamă, de uimire și venerație când Îl văd pe Dumnezeu în natură. — (Testimonies for the Church 2:583, 584).ÎC 535.1

O zi în care să trăiți viața Edenului — Valoarea Sabatului ca mijloc de educație este dincolo de estimări. Orice cere Dumnezeu de la noi, ne dă înapoi îmbogățit și transformat cu propria-I slavă....ÎC 535.2

Sabatul și familia au fost deopotrivă instituite în Eden și în planul lui Dumnezeu sunt indisolubil legate. În această zi, mai mult decât în oricare alta, este posibil să trăim viața Edenului. A fost planul lui Dumnezeu ca membrii familiei să fie asociați în lucru, în studiu, în închinare și în recreare având pe tata drept preot al familiei și pe amândoi părinții ca învățători și tovarăși ai copiilor lor. Dar, rezultatele păcatului au schimbat condițiile vieții și împiedică în mare măsură această asociere. Deseori tatăl abia dacă vede fețele copiilor lui în timpul săptămânii. El este aproape în întregime lipsit de ocazia de a oferi tovărășie și învățătură. Dar iubirea lui Dumnezeu a pus o limită cerințelor muncii. El Își pune mâna iubitoare asupra Sabatului și în ziua Lui păstrează pentru familie ocazia comuniunii cu El, cu natura și unul cu altul. — (Education, 250, 251).ÎC 535.3

Faceți Sabatul o desfătare — Toți cei ce-L iubesc pe Dumnezeu trebuie să facă ce pot pentru a transforma Sabatul într-o bucurie sfântă și onorabilă. Ei nu pot face asta căutându-și propriile plăceri în distracții păcătoase și interzise. În schimb pot face mult ca să înalțe Sabatul în familiile lor și să-l facă cea mai interesantă zi a săptămânii. Trebuie să ne dedicăm timp în a-i face interesați pe copiii noștri. O schimbare va avea o influență fericită asupra lor. Putem să mergem cu ei afară, în aer liber sau să stăm jos, în dumbravă, la lumina soarelui, să le hrănim mintea discutând despre lucrările lui Dumnezeu inspirându-i cu iubire și respect și îndreptându-le atenția către frumoasele lucruri din natură.ÎC 536.1

Sabatul trebuie să fie făcut atât de interesant pentru familiile noastre încât sosirea lui să fie întâmpinată cu bucurie. Părinții nu pot înălța și onora Sabatul mai mult decât planificând mijloace de a da învățătură adecvată familiilor lor, făcându-le interesate în lucruri spirituale și oferindu-le vederi corecte despre caracterul lui Dumnezeu și despre ceea ce cere El de la noi pentru a ne desăvârși caractere creștine și a ajunge la viața veșnică. Părinți, faceți sabatul o desfătare încât copiii voștri să-l aștepte cu nerăbdare și să aibă în inima lor un loc de bun-venit pentru el. — (Testimonies for the Church 2:584, 585).ÎC 536.2

O culminație potrivită în rugăciune și cântare — Când soarele apune, glasul rugăciunii și imnul de laudă să marcheze închiderea orelor sacre și să invite prezența lui Dumnezeu în săptămâna de lucru cu grijile ei.ÎC 536.3

Astfel părinții pot face din Sabat ceea ce ar și trebui să fie: cea mai voioasă zi a săptămânii. Ei își pot conduce copiii s-o privească drept o desfătare, ziua zilelor, sfântă a Domnului și onorabilă. — (Idem., 359).ÎC 537.1