Ziua Domnului este aproape

“Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape și vine în grabă mare. Da, este aproape ziua cea amarnică a Domnului și viteazul țipă cu amar. Ziua aceea este o zi de mânie, o zi de necaz și de groază, o zi de pustiire și nimicire, o zi de întuneric și negură, o zi de nori și de întunecime, o zi în care vor răsuna trâmbița și strigătele de război împotriva cetăților întărite și turnurilor înalte. Atunci voi pune pe oameni în strâmtorare și vor bâjbâi ca niște orbi, pentru că au păcătuit împotriva Domnului.”5M 98.3

“În vremea aceea, voi scormoni Ierusalimul cu felinare și voi pedepsi pe toți oamenii care se bizuiesc pe drojdiile lor, și zic în inima lor: Domnul nu face nici bine, nici rău.”5M 99.1

“Veniți-vă în fire și cercetați-vă, neam fără rușine, până nu se împlinește hotărârea — ca pleava trece vremea — până nu vine peste voi mânia aprinsă a Domnului, până nu vine peste voi ziua mâniei Domnului! Căutați pe Domnul, toți cei smeriți din țară, care împliniți poruncile Lui! Căutați dreptatea, căutați smerenia! Poate că veți fi cruțați în ziua mâniei Domnului.”5M 99.2

Suntem aproape de încheierea timpului. Mi-a fost arătat că judecățile de pedepsire ale lui Dumnezeu sunt deja pe pământ. Domnul ne-a avertizat cu privire la evenimentele care vor avea loc. Lumina strălucește din Cuvântul Său; și cu toate acestea, “întunericul acoperă pământul și negură mare popoarele”. “Când vor zice: ‘Pace și liniște!’ atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei … și nu va fi chip de scăpare.”5M 99.3

Este datoria noastră aceea de a cerceta cauzele acestei teribile întunecimi, pentru ca să ocolim calea prin care oamenii au adus asupra lor o mare amăgire. Dumnezeu a dat lumii o ocazie de a învăța și de a asculta de voia Sa. În Cuvântul Său, El le-a dat oamenilor lumina adevărului; El le-a trimis avertizări, sfaturi și mustrări; dar puțini vor fi aceia care vor asculta vocea Sa. Asemenea națiunii iudaice, majoritatea celor care mărturisesc că sunt creștini se mândresc cu avantajele superioare pe care le au, dar nu înapoiază lui Dumnezeu nimic pentru aceste mari binecuvântări. În infinita Sa milă, o ultimă solie de avertizare a fost dată lumii și, făcând cunoscut că Domnul Hristos este la ușă, atrage atenția asupra Legii călcate a lui Dumnezeu. Dar așa după cum antediluvienii au respins în mod batjocoritor avertizarea lui Noe, tot așa iubitorii de plăceri de astăzi resping solia slujitorilor credincioși ai lui Dumnezeu. Lumea își urmărește în mod invariabil ocupațiile obișnuite ale zilei, absorbiți ca întotdeauna de afacerile ei, de plăcerile ei, în timp ce mânia lui Dumnezeu este aproape să fie revărsată asupra călcătorilor Legii Sale.5M 99.4

Răscumpărătorul nostru milostiv, prevăzând pericolele ce îi vor înconjura pe urmașii Săi din timpul acesta, le-a dat o avertizare specială: “Luați seama la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare și băutură, și cu îngrijorările vieții acesteia, și astfel, ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. Căci ziua aceea va veni ca un hoț peste toți cei ce locuiesc peste toată suprafața pământului. Vegheați dar în tot timpul și rugați-vă, ca să aveți putere să scăpați de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla, ca să stați în picioare înaintea Fiului omului.” Dacă biserica urmează un drum asemănător cu acela al lumii, va împărtăși aceeași soartă. Dar nu, mai degrabă, pentru că ei au primit o lumină mai mare, pedeapsa lor va fi mai mare decât aceea a celor nepocăiți.5M 100.1

Ca popor, noi mărturisim că avem adevărul înaintea oricăror alți oameni de pe pământ. Deci, viața și caracterul nostru trebuie să fie în armonie cu o astfel de credință. Ziua este aproape venită când cei neprihăniți vor fi strânși asemenea grâului prețios în snopi pentru grânarul ceresc, în timp ce cei nelegiuiți vor fi asemenea neghinei, strânsă pentru focul ultimei și marii zi a lui Dumnezeu. Dar grâul și neghina “cresc împreună până la seceriș”. În îndeplinirea îndatoririlor vieții, cei neprihăniți vor fi, până în final, împreună cu cei nelegiuiți. Copiii luminii sunt răspândiți printre copiii întunericului, pentru ca deosebirea să poată fi văzută de toți. În felul acesta, copiii lui Dumnezeu sunt chemați “ca să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată”. Iubirea divină strălucind în inimă și armonia asemănării cu Hristos manifestată în viață vor fi ca o străfulgerare a cerului acordată oamenilor lumii acesteia, pentru ca ei să vadă și să poată aprecia superioritatea, desăvârșirea ei.5M 100.2

Cei ce se aseamănă se atrag. Cei care beau din același izvor al binecuvântării se vor strânge laolaltă. Adevărul locuind în inimile credincioșilor va duce la o binecuvântată și fericită asimilare a acestuia. În acest fel, se va răspunde la rugăciunea Domnului Hristos ca ucenicii Săi să fie una, așa cum El este una cu Tatăl. Pentru această unitate, trebuie să se străduiască fiecare inimă care este convertită cu adevărat.5M 100.3

Cu cei nesfințiți nu va fi decât o armonie înșelătoare ce nu face decât să ascundă, în parte, un continuu dezacord. Ei sunt uniți în opoziția lor față de voința și adevărul lui Dumnezeu, în timp ce în toate celelalte puncte ei sunt împărțiți datorită urii, întrecerii, geloziei și luptei de moarte.5M 101.1

Metalul bun, pur, este acum așa de amestecat cu cel rău, încât numai ochiul pătrunzător al Dumnezeului infinit le poate distinge cu certitudine. Dar magnetul moral al sfințeniei și adevărului va atrage laolaltă metalul pur, în timp ce respinge pe cel rău și fals.5M 101.2

“Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape și se grăbește foarte”; dar unde vedem noi adevăratul spirit advent? Cine se pregătește pentru a sta în acel timp de încercare, de ispită, care este chiar înaintea noastră? Poporul căruia Dumnezeu i-a încredințat adevărurile sacre, solemne și probatoare pentru acest timp doarme la postul lui. Prin atitudinea lor, ei spun: Noi avem adevărul, suntem “bogați, ne-am îmbogățit și nu ducem lipsă de nimic”; în timp ce Martorul Credincios declară: “Și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol”.5M 101.3

Cu câtă fidelitate înfățișează aceste cuvinte starea prezentă a bisericii: “Și nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol”! Solii de avertizare dictate de Duhul Sfânt sunt purtate de slujitorii lui Dumnezeu, defectele de caracter sunt prezentate înaintea celor greșiți, dar ei spun: “Aceasta nu reprezintă cazul meu. Nu primesc solia pe care mi-ai adus-o. Fac tot ce pot mai bine. Eu cred adevărul.”5M 101.4

Slujitorul cel rău, care spune în inima sa: “Stăpânul meu întârzie să vină”, mărturisește că așteaptă pe Hristos. El era un “slujitor” în aparență devotat slujirii lui Dumnezeu, în vreme ce în inima lui se supusese lui Satana. Spre deosebire de cel batjocoritor, el nu a negat pe față adevărul, dar în viața sa dă pe față sentimentul inimii — acela că venirea Domnului întârzie. Presupunerea aceasta l-a făcut să fie lipsit de interes față de adevărurile veșnice. El acceptă principiile de comportare ale lumii și se conformează obiceiurilor și practicilor ei. Egoismul, mândria firească și ambiția predomină. Temându-se ca nu cumva frații lui să fie mai presus ca el, începe să le discrediteze eforturile și să le atace motivele. În felul acesta, el îi lovește pe tovarășii lui de muncă. Pe măsură ce se înstrăinează de poporul lui Dumnezeu, el se unește mai mult și tot mai mult cu cei nelegiuiți. El este găsit mâncând și bând cu “bețivii” — asociindu-se cu cei lumești și împărtășindu-se de spiritul lor. Astfel, el este adormit într-o siguranță firească și este biruit de spiritul iertător, indiferență și lenevie.5M 101.5

Chiar de la începutul răului a existat o neglijare a vegherii și a rugăciunii personale, apoi a urmat o neglijare a altor îndatoriri religioase și în felul acesta calea a fost deschisă pentru toate păcatele ce au urmat. Fiecare creștin va fi asaltat de fascinația lumii, de strigătele naturii trupești și de ispitele directe ale lui Satana. Nimeni nu este sigur. Indiferent care a fost experiența noastră, indiferent cât de înaltă era poziția noastră socială, noi trebuie să veghem și să ne rugăm continuu. Noi trebuie să fim controlați zilnic de Duhul lui Dumnezeu sau, de nu, suntem controlați de Satana.5M 102.1

Instrucțiunile Domnului Hristos pentru ucenici au fost date pentru binele urmașilor Săi din toate veacurile. El are în vedere pe aceia care trăiesc în imediata apropiere a încheierii timpului, când El a spus: “Ia seama la tine însuți”. Este lucrarea noastră. Fiecare pentru el însuși, să nutrim în inimă harul prețios al Duhului Sfânt.5M 102.2

Satana lucrează cu o perseverență inepuizabilă și cu o energie intensă, pentru a atrage în rândurile lui pe cei ce mărturisesc a fi urmașii Domnului Hristos. El lucrează “cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării”. Dar Satana nu este singurul lucrător prin care este susținută împărăția întunericului. Oricine imită pe marele înșelător devine unealta, ajutorul său. Aceia care, prin influența lor, susțin o lucrare rea fac munca ingrată de rob al lui Satana.5M 102.3

Acțiunile dau pe față principii și motive. Rodul adus de mulți care pretind că sunt plante în via Domnului dovedesc, de fapt, că sunt mărăcini și spini. O întreagă biserică poate să aprobe comportamentul rău al unor membri, dar această acceptare nu dovedește faptul că răul este drept, bun. Din boabele mărăcinilor nu se pot face struguri.5M 103.1

Dacă unii care mărturisesc a crede adevărul prezent ar putea înțelege adevărata lor poziție, ei și-ar pierde speranța în mila lui Dumnezeu. Ei și-au folosit toată influența împotriva adevărului, împotriva glasului de avertizare, împotriva poporului lui Dumnezeu. Ei fac lucrarea lui Satana. Mulți au devenit așa de orbiți de înșelăciunile lui, încât nu-și vor reveni niciodată. O astfel de situație de decădere nu poate exista fără să cauzeze pierderea multor suflete.5M 103.2

Biserica a primit avertizare după avertizare. Datoriile și primejdiile poporului lui Dumnezeu au fost în mod clar făcute cunoscut. Dar elementul omenesc s-a dovedit a fi prea puternic pentru ei. Obiceiurile, practicile și moda care au dus sufletul departe de Dumnezeu au câștigat teren în cursul anilor, în ciuda avertizărilor și apelurilor Duhului Sfânt, până când, în final, căile au devenit drepte în ochii lor, iar vocea Duhului Sfânt de-abia se mai aude. Nimeni nu poate spune cât de departe poate să meargă în păcat, o dată ce s-a supus puterii marelui amăgitor. Satana a intrat în Iuda Iscarioteanul și l-a făcut să-L trădeze pe Domnul său. Satana i-a făcut pe Anania și Safira să mintă pe Duhul Sfânt. Aceia care nu sunt pe deplin consacrați lui Dumnezeu pot fi determinați să facă lucrarea lui Satana, în timp ce se felicită că sunt în slujba Domnului Hristos.5M 103.3

Frați și surori, vă implor, “pe voi înșivă încercați-vă dacă sunteți în credință. Pe voi înșivă cercați-vă”. Pentru a menține căldura și puritatea iubirii creștine, este nevoie de o continuă alimentare cu harul lui Hristos. Ați folosit toate mijloacele pentru ca “dragostea voastră să crească tot mai mult, ca să deosebiți lucrurile alese și să fiți plini de roadele neprihănirii prin Isus Hristos, spre slava și lauda lui Dumnezeu”.5M 103.4

Mulți dintre cei care ar fi trebuit să stea neclintiți pentru neprihănire și adevăr au dat pe față slăbiciune și nehotărâre, care au încurajat atacurile lui Satana. Aceia care n-au crescut în har, care n-au căutat să atingă cel mai înalt standard al realizărilor divine, vor fi biruiți.5M 104.1

Pentru un creștin, această lume este un pământ al străinilor și vrăjmașilor. Dacă nu se va apăra cu armura divină și nu va mânui sabia Duhului, el va cădea pradă puterilor întunericului. Credința tuturor va fi probată. Toți vor fi încercați așa cum aurul este încercat în foc.5M 104.2

Biserica este formată din oameni imperfecți, greșiți, fapt ce cere o continuă exercitare a iubirii și îngăduinței. Dar a fost o lungă perioadă de încropire; un spirit lumesc s-a strecurat în biserică, acesta a fost urmat de înstrăinare, căutare de greșeli, răutate, ceartă și nedreptate.5M 104.3

Dacă oameni neconsacrați în inimă și viață ar predica mai puțin și și-ar umili mai mult sufletul înaintea lui Dumnezeu, atunci am putea spera că Domnul va veni în ajutorul tău și îți va vindeca rănile. O mare parte din predicarea din ultimul timp a dat naștere la o falsă siguranță. Interesele importante ale cauzei lui Dumnezeu nu pot fi administrate cu înțelepciune de către aceia care au avut o atât de puțină și reală comuniune cu Dumnezeu, așa cum au avut unii dintre pastorii noștri. A încredința lucrarea unor astfel de oameni este ca și când ai pune copiii să conducă marile nave pe mări și oceane. Cei cărora le lipsește înțelepciunea cerului, cărora le lipsește puterea cea vie a lui Dumnezeu, nu sunt capabili să conducă vasul Evangheliei printre aisberguri și prin furtuni. Biserica trece prin conflicte serioase, dar, în primejdia în care se află, mulți o vor încredința în mâinile unora care în mod sigur o vor duce la naufragiu. Avem nevoie acum de un pilot la bord, căci ne apropiem de port. Ca popor, noi trebuie să fim lumina lumii. Dar cât de mulți sunt asemenea fecioarelor neînțelepte, fără ulei în candelele lor! Fie ca Domnul harului, bogat în bunătate, plin de iertare și milă, să ne salveze ca să nu pierim o dată cu cei nelegiuiți.5M 104.4

În acest timp de conflict și încercări, avem nevoie de tot sprijinul și mângâierea pe care le putem obține din trăirea principiilor neprihănirii, din convingeri religioase ferme, din asigurarea statornică a iubirii Domnului Hristos și dintr-o bogată experiență în lucrurile divine. Noi trebuie să ajungem până la statura plinătății de bărbați și femei în Isus Hristos, dar numai ca rezultat al unei continue creșteri în har.5M 105.1

O, ce aș putea spune pentru a deschide ochii orbiți, pentru a ilumina înțelegerea spirituală? Păcatul trebuie să fie crucificat. O completă schimbare morală trebuie să fie lucrată de Duhul Sfânt. Noi trebuie să avem iubirea lui Dumnezeu, cu o credință vie și statornică. Acesta este aurul curățit prin foc. Îl putem obține numai de la Domnul Hristos. Fiecare cercetător sincer și zelos va deveni un părtaș al naturii divine. Sufletul său va fi plin de o puternică dorință de a cunoaște plinătatea acelei iubiri, care întrece orice cunoștință; în timp ce înaintează într-o viață divină, el va fi mult mai capabil să priceapă adevărurile cele înalte și înnobilatoare ale Cuvântului lui Dumnezeu, până când, privind, va fi schimbat și făcut în stare să reflecte asemănarea cu Răscumpărătorul său.5M 105.2