Nevoile bisericii

Mulți vin la adunarea în tabără cu inimile pline de murmur și plângeri. Prin lucrarea Spiritului Sfânt, aceștia trebuie aduși să vadă că murmurările lor sunt o ofensă la adresa lui Dumnezeu. Ei trebuie să fie conduși acolo, încât să simtă mustrarea de sine pentru faptul că au îngăduit vrăjmașului să le stăpânească mintea și judecata. Plângerea trebuie să se preschimbe în pocăință, iar nesiguranța și dezamăgirea într-o întrebare serioasă: “Cum să devin un credincios adevărat?”6M 52.2

Când omul este părtaș naturii dumnezeiești, iubirea lui Hristos devine un principiu dăinuitor în suflet, iar eul și ciudățeniile lui nu sunt date pe față. Dar este un lucru trist să-i vezi pe aceia care ar trebui să fie vase de cinste cum se dedau la împlinirea poftelor firii pământești și umblă pe cărări pe care conștiința le osândește. Oamenii care se declară a fi urmași ai lui Hristos decad, văitându-se mereu de nedesăvârșirile lor, dar niciodată nu încearcă să-l biruie și să-l zdrobească pe Satana. Vina și osânda împovărează sufletul și pe bună dreptate strigătul unora ca aceștia poate fi: “O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” (Romani 7, 24.) Prin lăsarea în voia păcatului, se pierde respectul de sine, și, când acesta s-a dus, scade și respectul pentru alții; noi credem că alții sunt tot atât de nedrepți ca și noi.6M 52.3

La adunările noastre anuale, lucrurile acestea ar trebui puse înaintea oamenilor, și ei ar trebui să fie încurajați să afle în Hristos eliberare de sub puterea păcatului. El zice: “Dacă Mă veți căuta cu toată inima, Mă voi lăsa găsit de voi”. (Ieremia 29, 13-14.) Standardul ar trebui să fie înălțat, iar predicile să fie de cel mai spiritual caracter, pentru ca oamenii să poată fi conduși să vadă motivul slăbiciunii și nefericirii lor. Mulți sunt nefericiți, pentru că sunt nesfinți. Numai curăția inimii și nevinovăția minții pot fi binecuvântate de Dumnezeu. Când se cultivă păcatul, în final, el nu poate produce decât nefericire; iar păcatele care conduc la cele mai nefericite rezultate sunt mândria inimii, lipsa de simpatie și iubire creștină.6M 53.1