Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Rugăciunea - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Capitolul 9 — Puterea rugăciunii

    Rugăciunea aduce o putere spirituală sporită — Cei care îl caută pe Dumnezeu în locul lor tainic pentru a-I vorbi despre nevoile lor și pentru a-I cere ajutor nu se vor ruga în zadar. “Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti”. Când Domnul Hristos va deveni tovarășul nostru de zi cu zi, vom simți că puterile unei lumi nevăzute sunt prezente pretutindeni în jurul nostru; și, privind la Isus, vom ajunge asemenea Lui. Privind la El suntem schimbați. Caracterul nostru devine sensibil, blând și curat, fiind pregătit pentru împărăția cerească. Rezultatul sigur al relației noastre de prietenie cu Domnul va fi o sporire a evlaviei, a curăției morale și a devotamentului. Rugăciunea noastră va deveni din ce în ce mai inteligentă. Noi vom primi o educație divină, iar aceasta se va vedea printr-o viață caracterizată de sârguință și zel.Rg 82.1

    Cel care se îndreaptă în fiecare zi spre Dumnezeu, prin rugăciuni stăruitoare și serioase, pentru a primi ajutor, sprijin și putere de la El, va avea aspirații nobile, o înțelegere limpede a adevărului și a responsabilității personale, obiective înalte de acțiune și o continuă foame și sete după neprihănire. Prin menținerea unei legături permanente cu Dumnezeu, vom deveni capabili să le transmitem și celor cu care venim în contact, lumina, pacea, liniștea și simțământul de siguranță care domnesc în inima noastră. Puterea dobândită în rugăciunea adresată lui Dumnezeu, unită cu efortul perseverent de educare a minții în ce privește sensibilitatea, atenția și grija față de nevoile altora, îl pregătește pe om pentru îndatoririle zilnice și menține o stare de pace a spiritului, care rămâne aceeași indiferent de circumstanțe. — Cugetări de pe Muntele Fericirilor, 85.Rg 82.2

    Puterea și harul pot fi găsite în rugăciune. Dragostea sinceră trebuie să fie principiul care conduce inima. — Căminul adventist, 127.Rg 83.1

    Consacră-ți mintea lucrurilor spirituale. Abține-te de a te mai gândi la tine însăți. Cultivă un duh mulțumit și bine dispus. Vorbești prea mult despre lucruri fără importanță. Nu câștigi nicio putere spirituală din aceasta. Dacă puterea folosită în discuții ar fi consacrată rugăciunii, ai primi putere spirituală și I-ai cânta lui Dumnezeu în inima ta. — Mărturii pentru comunitate 2:434, 435.Rg 83.2

    Cea mai mare binecuvântare pe care Dumnezeu poate să o dea omului este spiritul rugăciunii stăruitoare. Tot cerul este deschis înaintea omului rugăciunii.... După ce vor fi venit înaintea lui Dumnezeu în rugăciune stăruitoare, ambasadorii lui Hristos vor avea putere în lucrarea cu oamenii. — The Review and Herald, 20 octombrie, 1896.Rg 83.3

    Noi nu prețuim puterea rugăciunii așa cum ar trebui — Noi nu prețuim puterea și eficiența rugăciunii așa cum ar trebui. Rareori suntem puși de două ori în aceeași situație, din toate punctele de vedere. Trebuie să trecem fără încetare prin evenimente și încercări noi, în care experiența din trecut nu poate să fie o călăuză suficientă. Trebuie să avem continuu lumina care vine de la Dumnezeu. Domnul Hristos le trimite mereu solii acelora care ascultă vocea Sa. — Divina vindecare, 509.Rg 83.4

    Rugăciunea ne pune sub protecția lui Dumnezeu — Puterea primită prin rugăciunea adresată lui Dumnezeu ne va pregăti pentru îndatoririle zilnice. Ispitele la care suntem expuși zilnic fac din rugăciune o necesitate. Pentru a putea fi păziți de puterea lui Dumnezeu prin credință, gândurile ar trebui să fie înălțate fără încetare într-o rugăciune tăcută. Când suntem înconjurați de influențe menite să ne conducă departe de Dumnezeu, cererile noastre pentru ajutor și putere trebuie să fie neobosite. Altfel, nu vom reuși niciodată să avem succes în a ne îngenunchea mândria și a birui puterea ispitei poftelor păcătoase, care ne țin departe de Mântuitorul. Lumina adevărului, sfințind viața, va descoperi celui care o primește pasiunile păcătoase ale sufletului, care luptă să-l stăpânească și care îl obligă să-și exercite toate puterile pentru a i se împotrivi Iui Satana, așa încât să poată birui prin meritele lui Hristos. — Solii pentru tineret, 248.Rg 83.5

    Puterea divină îi așteaptă pe aceia care o doresc — Puteți avea un simțământ adânc și continuu cu privire la lucrurile veșnice și acea iubire față de omenire, pe care Domnul Hristos a arătat-o în viața Sa. O legătură strânsă cu cerul va da un ton corect credincioșiei voastre si va fi temelia succesului vostru. Simțământul vostru de dependență vă va aduce la rugăciune și simțul datoriei vă va chema la efort. Rugăciunea și efortul, efortul și rugăciunea vor fi ocupația vieții voastre. Trebuie să vă rugați, ca și când reușita și lauda s-ar datora întru totul lui Dumnezeu și să lucrați, ca și când toată datoria ar fi a voastră. Dacă doriți să aveți putere, o puteți avea, pentru că ea vă așteaptă. Numai să credeți în Dumnezeu, credeți-L pe Cuvânt, acționați prin credință și binecuvântările vor veni. — Mărturii pentru comunitate 4:538, 539.Rg 84.1

    Chiar și o rugăciune scurtă este în stare să aducă putere spirituală — Neemia a zis: “M-am rugat Dumnezeului cerurilor”. În rugăciunea aceea scurtă, Neemia a intrat în prezența împăratului împăraților și a câștigat de partea lui o putere care este în stare să schimbe inimile, așa cum sunt schimbate cursurile râurilor.Rg 84.2

    A te ruga așa cum s-a rugat Neemia în acel ceas de nevoie este o posibilitate la îndemâna creștinului în împrejurări, în care alte forme de rugăciune pot fi cu neputință. — Profeți și regi, 631.Rg 84.3

    Rugăciunea este secretul puterii spirituale — Rugăciunea este respirația sufletului. Este secretul puterii spirituale. Niciun alt mijloc al harului nu o poate înlocui spre a păstra sănătatea sufletului. Rugăciunea aduce inima într-o legătură strânsă cu Izvorul vieții și întărește experiența religioasă. Dacă veți neglija rugăciunea, sau vă veți ruga ocazional, când și când, după cum vi se pare convenabil, veți pierde dependența de Dumnezeu. însușirile spirituale își vor pierde vitalitatea, iar experiența religioasă va fi lipsită de sănătate și de vigoare. — Solii pentru tineret, 249, 250.Rg 84.4

    Rugăciunea aduce putere de la Dumnezeu — Omul va primi putere de la Dumnezeu ca răspuns la rugăciunea credinței. — Mărturii pentru comunitate 4:402.Rg 85.1

    Rugăciunea aduce succes în lupta cu păcatul — Rugăciunea este mijlocul rânduit de cer pentru a avea succes în lupta cu păcatul și în dezvoltarea caracterului creștin. Influența divină, care vine ca răspuns la rugăciunea credinței, va împlini în sufletul celui care se roagă tot ce a cerut el. Noi putem cere iertarea păcatului, Duhul Sfânt, o fire asemenea lui Hristos, înțelepciune și tărie pentru a face lucrarea Sa și orice dar pe care El l-a promis, iar făgăduința este: “Veți primi”. — Istoria faptelor apostolilor, 563, 564.Rg 85.2

    Rugăciunea se prinde de puterea infinită — Credința adevărată și rugăciunea adevărată — cât de puternice sunt acestea! Ele sunt asemenea celor două brațe cu care cel ce se roagă se prinde de puterea Dragostei Infinite. — Slujitorii evangheliei, 259.Rg 85.3

    Rugăciunea ne întărește împotriva ispitelor lui Satana — Satana le înfățișează tinerilor multe ispite. El face totul pentru a le câștiga sufletul și nu lasă neîncercat niciun mijloc pentru a-i amăgi și pentru a-i ruina. Totuși Dumnezeu nu-i lasă să lupte fără ajutor împotriva ispititorului. Ei au un Ajutor atotputernic.Rg 85.4

    Acela care l-a înfruntat și l-a biruit pe Satana, când a fost în lumea aceasta în natura omenească, este mult mai puternic decât vrăjmașul tinerilor și se împotrivește fiecărei ispite care vine la ei. El este Fratele lor mai mare. El simte pentru ei un interes adânc și duios. El veghează continuu asupra lor și Se bucură când ei se străduiesc să-L mulțumească. Atunci când ei se roagă, El amestecă rugăciunile lor cu tămâia neprihănirii Sale și le aduce înaintea lui Dumnezeu, ca pe o jertfă înmiresmată. Prin puterea Sa, tinerii pot să suporte greutățile ca niște buni soldați ai crucii. Întăriți de puterea Sa, ei sunt făcuți în stare să atingă idealurile înalte care se află înaintea lor. Jertfa adusă pe Golgota este garanția biruinței lor. — Solii pentru tineret, 95, 96.Rg 85.5

    Rugăciunile noastre ajung până la scaunul de domnie al lui Dumnezeu — Prin rugăciunile voastre fierbinți, făcute cu credință, voi puteți să mișcați brațul care conduce lumea. Voi puteți să-i învățați pe copiii voștri să se roage eficient atunci când îngenunchează alături de voi. Înălțați-vă rugăciunile spre scaunul de domnie al lui Dumnezeu, spunând: “Doamne, Îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta, n-o face de batjocura popoarelor! Pentru ce să se zică printre neamuri: ‘Unde este Dumnezeul lor?’”Rg 86.1

    Dumnezeu este la lucru. El face minuni și, chiar dacă El Se află în înaltul cerurilor, rugăciunea noastră poate să ajungă la scaunul Său de domnie. Acela care conduce totul, Acela care poate să facă lucruri minunate, va lua în considerare rugăciunea smerită a credinței, care vine chiar și de la cel mai umil dintre copiii Săi. — The Review and Herald, 23 aprilie, 1889.Rg 86.2

    Vocea noastră ajunge până la urechile lui Dumnezeu — Cuvintele spuse lui Isus la Iordan — “Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care îmi găsesc plăcerea” — cuprind întregul neam omenesc. Dumnezeu I-a vorbit lui Isus ca reprezentant al nostru. Oricât am fi de păcătoși si de slabi, noi nu suntem aruncați ca fiind fără valoare. El ne-a primit “în Prea iubitul Lui” (Efeseni 1, 6). Slava așezată asupra lui Hristos este o garanție a iubirii lui Dumnezeu față de noi. Ea ne vorbește despre puterea rugăciunii — cum poate ajunge vocea omenească la urechea lui Dumnezeu și cum sunt primite cererile noastre în curțile cerești. Prin păcat, pământul a fost despărțit de cer și înstrăinat de legăturile cu el, dar Isus l-a legat din nou de tronul slavei. Iubirea Lui l-a înconjurat pe om și a ajuns la cerurile preaînalte. Lumina care a venit asupra Mântuitorului nostru prin porțile deschise ale cerului va veni și asupra noastră când ne rugăm pentru ajutorul de a ne împotrivi ispitei. Vocea care i-a vorbit lui Isus îi spune fiecărui suflet credincios: “Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care îmi găsesc plăcerea”. — Hristos, lumina lumii, 113.Rg 86.3

    Trebuie să luptăm cu Dumnezeu în rugăciune — Vrem noi să ducem mai departe lucrarea în conformitate cu calea Domnului? Suntem noi dispuși să ne lăsăm învățați de Dumnezeu? Vrem noi să luptăm cu Dumnezeu în rugăciune? Vrem să primim botezul Duhului Sfânt? Acestea sunt lucrurile de care avem nevoie și pe care putem să le avem acum. Astfel, vom merge mai departe eu o solie de la Domnul, iar lumina adevărului va străluci asemenea unui sfeșnic aprins, ajungând în toate părțile lumii. Dacă vom trăi cu umilință în legătură cu Dumnezeu, El va fi alături de noi. Să ne umilim sufletul și atunci vom vedea mântuirea Sa. — The Review and Herald, 1 iulie, 1909.Rg 87.1

    Cele mai mari biruințe sunt câștigate prin rugăciune stăruitoare — Iacov a biruit pentru că a fost stăruitor și hotărât. Experiența vieții sale este o mărturie cu privire la puterea rugăciunii stăruitoare. Acum trebuie ca noi să învățăm această lecție a rugăciunii biruitoare, a credinței ce nu lasă loc îndoielii. Cele mai mari biruințe ale bisericii lui Hristos sau ale creștinului nu sunt acelea care se obțin prin talent și educație, prin avere sau prin favoarea oamenilor. Ci sunt acele biruințe care sunt câștigate în camera de audiență cu Dumnezeu, când credința stăruitoare până la agonie ,se prinde strâns de brațul cel tare al puterii.Rg 87.2

    Aceia care nu sunt dispuși să părăsească orice păcat și să caute cu stăruință binecuvântarea lui Dumnezeu nu o vor primi. Dar toți aceia care se vor baza pe făgăduințele lui Dumnezeu, așa cum a făcut Iacov, și care sunt dispuși să fie tot așa de sinceri și de stăruitori cum a fost el vor birui, așa cum a biruit el. — Patriarhi și profeți, 203.Rg 87.3

    Lauda și recunoștința aduc putere rugăciunilor noastre — Oare toate exercițiile noastre devoționale să constea numai în a cere si a primi? Să ne gândim oare întotdeauna la nevoile noastre și niciodată la ce primim? Să fim oare primitori ai milei Sale și niciodată să nu-L lăudăm pentru ce a făcut El pentru noi? De rugat nu ne rugăm prea mult, dar suntem prea zgârciți în a-I aduce mulțumiri. Dacă iubirea plină de bunătate a lui Dumnezeu ar stârni mai multă mulțumire, recunoștință și laudă, noi am avea mult mai multă putere în rugăciune. Vom avea mai mult și tot mai mult din iubirea lui Dumnezeu și vom avea mai multe cuvinte de laudă pe care să I le adresăm. Voi, cei care vă plângeți că Dumnezeu nu vă ascultă rugăciunile, schimbați ordinea prezentă a lucrurilor și amestecați lauda cu cererile voastre, Atunci când vă veți gândi la bunătatea si mila Sa, veți constata că El va lua în considerare nevoile voastre. — Mărturii pentru comunitate 5:317.Rg 87.4

    Puterea rugăciunii aduce roade în lucrarea noastră pentru Dumnezeu — Aceia care se află în întunericul ideilor false sunt răscumpărați eu sângele lui Hristos. Acești oameni sunt roadele suferințelor Sale și trebuie să se lucreze pentru ei. Colportorii noștri trebuie să știe că ei lucrează pentru înaintarea împărăției lui Hristos. El îi va învăța ce să facă atunci când vor merge să îndeplinească lucrarea pe care le-a rânduit-o Dumnezeu spre a avertiza lumea cu privire la judecata care vine curând. Dacă este însoțită de puterea convingerii, de puterea rugăciunii și de puterea dragostei lui Dumnezeu, lucrarea evanghelistului nu va fi și nu va putea să fie lipsită de roade. Gândiți-vă la interesul pe care îl au Tatăl și Fiul fată de lucrarea acesta. După cum Tatăl Îl iubește pe Fiul, tot așa Fiul îi iubește pe cei ce sunt ai Săi — cei care lucrează așa cum a lucrat El pentru salvarea sufletelor care pier. Nimeni nu trebuie să simtă că este lipsit de putere, pentru că Domnul Hristos declară: “Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ”. El a făgăduit că le va da lucrătorilor Săi puterea acesta. Puterea Sa trebuie să ajungă puterea lor. — Evanghelizarea prin literatură, 108.Rg 88.1

    Satana nu poate să biruiască pe cineva care se roagă — Vrăjmașul nu poate să-l biruiască pe elevul umil al lui Hristos, pe acela care trăiește într-un spirit de rugăciune înaintea Domnului. Hristos Se așază între el și atacurile celui rău, ca un adăpost, un loc de scăpare. Făgăduința este: “Când va năvăli vrăjmașul ca un rău, Duhul Domnului îl va pune pe fugă”.., În toată oștirea satanică nu există nicio putere care să fie în stare să nimicească sufletul care manifestă o încredere simplă în înțelepciunea care vine de la Dumnezeu. — My Life Today, 316.Rg 88.2

    Rugăciunea aduce puterea de a rezista ispitei — Fără rugăciune continuă și fără veghere atentă, suntem în pericolul de a deveni din ce în ce mai nepăsători și de a ne abate de la calea cea dreaptă. Vrăjmașul mântuirii se străduiește fără încetare să ne blocheze calea spre tronul milei, ca să nu putem obține, prin rugăciuni stăruitoare și credință, harul și puterea de a rezista ispitei. — Calea către Hristos, 95.Rg 89.1

    Neglijarea rugăciunii și studiului Bibliei ne face vulnerabili la ispite — ispitele par adesea irezistibile pentru că, prin neglijarea rugăciunii și a studiului Bibliei, cel ispitit nu-și poate aminti cu ușurință făgăduințele lui Dumnezeu și nu-l poate întâmpina pe Satana cu armele Scripturii. Dar îngerii sunt în jurul acelora care sunt gata să se lase învățați în lucrurile dumnezeiești și, în timp de mare dificultate, ei își vor aminti chiar acele adevăruri de care au nevoie. — Tragedia veacurilor, 600.Rg 89.2

    Lui Satana îi este frică, dacă ne rugăm — În rugăciune se află o mare putere. Vrăjmașul nostru caută fără încetare să țină sufletul tulburat departe de Dumnezeu. Un apel către Cer făcut de cel mai umil dintre sfinți îl înspăimântă pe Satana mai mult decât hotărârile din guverne sau poruncile împăraților. — In Heavenly Places, 82.Rg 89.3

    Izvorul puterii în timpul Reformațiunii a fost rugăciunea — Din locul ascuns al rugăciunii a venit puterea care a zguduit lumea în marea Reformă. Acolo, în liniște sfântă, slujitorii Iui Dumnezeu și-au sprijinit picioarele pe stânca făgăduințelor Sale. În timpul luptei de la Augsburg, Luther “nu lăsa să treacă nicio zi, fără să consacre cel puțin trei ore pentru rugăciune și erau ceasurile cele mai potrivite pentru studiu”. În cămăruța lui retrasă, era auzit revărsându-și sufletul înaintea lui Dumnezeu în cuvinte pline de adorare, teamă și nădejde, ca și când ar fi vorbit cu un prieten. — Tragedia veacurilor, 210.Rg 89.4

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents