Familiile

Familiile de pe pământ trebuie să fie niște simboluri ale familiei din cer. — Dacă în familiile noastre inimile ar fi rămas pline de duioșie, dacă s-ar fi manifestat o considerație nobilă și generoasă față de preferințele și opiniile celuilalt, dacă soția ar fi căutat ocazii de a-și exprima dragostea prin faptele ei de curtenie față de soțul ei și dacă soțul ar fi manifestat aceeași considerație și un respect binevoitor față de soție, copiii ar fi împărtășit același spirit. Dacă această atmosferă ar fi domnit în cămin, ce val de nenorocire ar fi fost evitat în familii! Bărbații nu ar fi plecat din cămin pentru a găsi fericirea în altă parte, iar femeile nu s-ar fi stins din lipsa iubirii, nu și-ar fi pierdut curajul și respectul față de ele însele și nu ar fi ajuns niște neputincioase pe viață. Nu ne-a fost încredințată decât o singură viață și, cu grijă, efort și stăpânire de sine, aceasta poate fi făcută să fie durabilă, plăcută și chiar fericită. — Astăzi cu Dumnezeu, p. 335FD 190.4

Bunătatea face din cămin un loc cu adevărat plăcut. — Dacă le vorbesc cu bunătate copiilor și îi laudă când se străduiesc să facă binele, părinții pot să încurajeze eforturile lor, să-i facă foarte fericiți și să aducă în jurul familiei un farmec care va alunga orice umbră întunecată și va aduce înăuntru o lumină voioasă. Bunătatea și răbdarea reciprocă vor face din cămin un paradis și vor atrage îngerii sfinți în cercul familiei, dar îngerii vor fugi dintr-o casă în care sunt cuvinte neplăcute, agitație și ceartă. Lipsa de bunătate, lamentările și mânia Îl alungă pe Isus din casă. — Signs of the Times, 17 aprilie 1884FD 191.1