ROLUL FEMEILOR ÎN LUCRAREA DE CÂȘTIGARE DE SUFLETE
Lucrarea lui Dumnezeu din acest timp are o nevoie deosebită de bărbați și femei care au calitățile creștine necesare pentru slujire, abilități de conducere, o mare capacitate de a lucra și care au o inimă bună, caldă, plină de simpatie, un bun-simț sănătos și o judecată fără prejudecăți, bărbați și femei care vor cântări lucrurile cu atenție înainte de a aproba sau condamna, care pot să spună fără teamă „nu” sau „da și amin”, oameni care, fiind sfințiți de Duhul lui Dumnezeu, vor pune în practică cuvintele: „Toți sunteți frați”, străduindu-se continuu să înalțe și să refacă omenirea căzută. — Manuscript Releases 2:88
Domnul Hristos ne-a dat un exemplu desăvârșit de adevărată lucrare de slujire. — Duminică, 15 martie 1891. Am participat la adunarea pastorală de dimineață. Binecuvântarea Domnului a venit asupra mea și am vorbit cu putere și cu o manifestare a Duhului lui Dumnezeu. Unii se străduiesc să alcătuiască un mare cerc. Domnul L-a dat pe Hristos lumii în vederea slujirii. Doar a propovădui Cuvântul nu înseamnă o lucrare de slujire pastorală. Domnul dorește ca slujitorii Săi pastori să ocupe un loc vrednic de cea mai înaltă considerație. În planul lui Hristos, slujirea oamenilor a existat înainte ca lumea să fi fost creată. El a hotărât ca slujitorii Săi să aibă o exemplificare desăvârșită a caracterului Său și a scopurilor Sale. Nicio pregătire omenească nu putea să asigure această lucrare, de aceea, Dumnezeu L-a dat pe Hristos, care a luat chip de om și a arătat idealul Său cu privire la ce anume poate să ajungă omul printr-o ascultare deplină de voia Sa și urmând calea Sa. Caracterul lui Dumnezeu a fost descoperit în viața Fiului Său. Domnul Hristos nu S-a limitat la a susține o teorie cu privire la adevărata lucrare de slujire pastorală, ci, în natura Sa omenească, El a oferit un model al lucrării de slujire aprobate de Dumnezeu. Desăvârșirea a marcat fiecare trăsătură a adevăratei lucrări de slujire pastorală. Domnul Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu, nu a trăit pentru Sine, ci pentru Dumnezeu. — Manuscript Releases 18:380 (1891).FD 102.1
Creștinii sunt ajutorul venit din partea Domnului. — Făgăduințele lui Dumnezeu pentru cei ascultători sunt „o veste bună, care va fi o mare bucurie”. Ele înveselesc sufletul smerit. Viața adevăratului creștin radiază de razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii. Dacă oamenii, bărbați și femei, ar acționa ca și cum ar fi mâna de ajutor pe care o dă Domnul, săvârșind fapte de iubire și de bunătate, încurajându-i pe cei asupriți și salvându-i pe cei gata să piară, răsplata lor ar fi slava Domnului.… Ei L-ar chema, iar Domnul ar răspunde: „Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului”. — Manuscript Releases 16:73, 74 (1901).FD 102.2
Femeile să-și consacre timpul în slujba Domnului. — Femeile care sunt dispuse să consacre o parte din timpul lor în slujba Domnului ar trebui rânduite să-i viziteze pe cei bolnavi, să îngrijească de tineri și să slujească nevoilor celor săraci. Ele ar trebui să fie puse deoparte prin rugăciune și punerea mâinilor. În unele cazuri, ele vor trebui să se sfătuiască și să se consulte cu administratorii bisericii sau cu pastorul, dar, dacă sunt femei devotate, păstrând o legătură vitală cu Dumnezeu, ele vor fi o putere pentru bine în biserică. Acesta este încă un mijloc de a întări și a zidi biserica. Trebuie să ne extindem metodele de lucru. Nicio mână nu trebuie să fie reținută, niciun suflet să nu fie descurajat, nicio voce să nu fie adusă la tăcere, ci fiecare lucrător, în particular sau public, să contribuie la înaintarea acestei mari lucrări. Puneți poveri pe umerii bărbaților și femeilor din biserică, astfel ca ei să crească prin exercițiu și să ajungă niște lucrători eficienți în mâna Domnului pentru iluminarea acelora care stau în întuneric. — The Review and Herald, July 9, 1895. FD 102.3
Nu elocvența face ca o lucrare să fie vrednică de primit. — Dumnezeu vrea lucrători care pot să ducă adevărul la toate clasele sociale, înalte și de jos, bogate sau sărace. În lucrarea aceasta, femeile pot îndeplini un rol important. Fie ca Dumnezeu să-i facă pe aceia care citesc cuvintele acestea să depună eforturi stăruitoare pentru a deschide ușa ca femeile consacrate să intre în lucrare. Cei care, în activitățile vieții lor, nu au intrat în contact cu clasele mai înalte ale societății nu trebuie să simtă că nu pot să facă lucrarea. Nu elocvența face ca lucrarea lor să fie vrednică de primit. Domnul lucrează tocmai prin omul smerit. Cel mulțumit de sine și mândru nu poate să ajungă la sufletele aflate în nevoie sau le să ajute. — Manuscript Releases 5:162 (1898).FD 102.4