Învăţătura Lui Hristos
De asemenea, Hristos a prezentat principiile adevărului în Evanghelie. Prin învăţăturile Sale, noi putem să bem din izvorul curat, care se revarsă de la tronul lui Dumnezeu. Hristos ar fi putut să le împărtăşească oamenilor cunoştinţe ce ar fi depăşit orice dezvăluiri anterioare şi care ar fi eclipsat orice alte descoperiri viitoare. El ar fi putut descifra taina după taină şi ar fi putut concentra în jurul acestor revelaţii minunate gândirea sinceră şi activă a generaţii de-a rândul, până la încheierea timpului. Dar nu Şi-a dorit să piardă nicio clipă fără să prezinte ştiinţa mântuirii. Timpul Său, capacităţile Sale şi viaţa Sa erau valorificate şi folosite doar ca mijloc de răspândire a mântuirii sufletelor oamenilor. El a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut şi nu S-a lăsat abătut de la ţinta Sa. Nu a permis niciunui lucru să Îi distragă atenţia.SFS 69.5
Hristos a împărtăşit doar acele cunoştinţe care puteau fi folosite. Învăţăturile pe care le oferea oamenilor se reduceau la nevoile condiţiei lor din viaţa practică. El nu răspundea la curiozitatea care îi determina să vină la El cu întrebări iscoditoare. Toate aceste chestionări le transforma într-o ocazie de a face apeluri solemne, serioase şi vitale. Tuturor celor interesaţi să culeagă din pomul cunoştinţei, le oferea din roadele pomului vieţii. Ei găseau toate căile închise, cu excepţia căii ce ducea la Dumnezeu. Toate fântânile erau pecetluite, în afară de fântâna vieţii veşnice.SFS 70.1
Mântuitorul nostru nu i-a încurajat pe oameni să frecventeze şcolile rabinilor din vremea Sa, deoarece mintea lor avea să fie pervertită prin repetarea continuă a cuvintelor: „Se spune că...” sau „S-a spus că...”. De ce ar trebui să acceptăm atunci cuvintele nestatornice ale oamenilor ca pe o înţelepciune superioară, când avem la îndemână o înţelepciune mai mare şi sigură?SFS 70.2
Ceea ce am văzut cu privire la lucrurile veşnice şi ce am observat despre slăbiciunea naturii umane mi-a influenţat profund gândirea şi mi-a orientat activitatea de-a lungul vieţii. Nu văd nimic în om care ar putea fi lăudat sau elogiat. Nu văd niciun motiv pentru care am putea să ne încredem şi am putea să lăudăm opiniile oamenilor înţelepţi în felul lumii sau ale aşa-zişilor oameni mari. Cum pot cei lipsiţi de lumina divină să aibă idei corecte despre planurile şi căile lui Dumnezeu? Ei fie Îl neagă total şi Îi ignoră existenţa, fie Îi limitează puterea în funcţie de concepţiile lor finite.SFS 70.3
Să alegem să fim învăţaţi de Cel care a creat cerurile şi pământul, de Cel care a aşezat stelele pe firmament şi care a hotărât ce trebuie să facă Soarele şi Luna.SFS 71.1
Este bine ca tinerii să aibă simţământul că trebuie să atingă cea mai înaltă dezvoltare a capacităţilor lor mintale. Nu dorim să restrângem educaţia pentru care Dumnezeu nu a stabilit nicio limită. Totuşi realizările noastre nu ne folosesc la nimic dacă nu le punem la lucru pentru slava lui Dumnezeu şi pentru binele omenirii.SFS 71.2
Nu este bine să ne încărcăm mintea cu studii care necesită un efort intens, dar care nu sunt folosite în viaţa practică. O astfel de educaţie va fi o pierdere pentru student. Căci aceste studii micşorează dorinţa şi înclinaţia spre studiile care îl vor ajuta să fie util şi să îşi împlinească responsabilităţile. Instruirea practică este mult mai valoroasă decât foarte multă teorie fără aplicaţie practică. Nu este suficient doar să ai cunoştinţe. Trebuie să ai capacitatea de a utiliza corect aceste cunoştinţe.SFS 71.3
Timpul, mijloacele şi studiul, pe care cei mai mulţi le investesc într-o educaţie relativ nefolositoare, ar trebui dedicate obţinerii unei educaţii practice care îi va ajuta să fie capabili să poarte responsabilităţile vieţii. O astfel de educaţie ar fi de o valoare inestimabilă.SFS 71.4
Avem nevoie de o educaţie care să ne fortifice mintea şi sufletul, care să ne facă mai buni. Educaţia emoţională este de o importanţă mult mai mare decât simpla învăţare din cărţi. Este bine, şi chiar esenţial, să obţinem o cunoaştere a lumii în care trăim, dar, dacă excludem eternitatea din înţelegerea noastră, vom face o mare greşeală, pe care nu o vom mai putea îndrepta vreodată.SFS 71.5
Poate că studentul îşi va folosi toate capacităţile pentru a acumula cât mai multe cunoştinţe, dar, dacă nu deţine o cunoaştere a lui Dumnezeu, dacă nu ascultă de legile care îi guvernează fiinţa, el se va autodistruge. Prin obiceiuri greşite, el îşi pierde capacitatea de a se autoaprecia; îşi pierde autocontrolul. Nu mai poate raţiona corect pentru a obţine soluţii optime la problemele care îl preocupă cel mai intens. Este nesăbuit şi iraţional în modul în care se comportă cu mintea şi cu trupul lui. Prin neglijarea de a cultiva principiile corecte, el este pierdut atât pentru lumea aceasta, cât şi pentru cea viitoare.SFS 71.6
Dacă ar fi conştienţi de slăbiciunea lor, tinerii ar găsi putere în Hristos. Dacă vor căuta să fie învăţaţi de El, ei vor deveni înţelepţi în înţelepciune Sa, iar viaţa lor va fi plină de binecuvântări pentru lume. Dar, dacă îşi pun mintea la lucru doar pentru studiul efemer şi profan şi se separă astfel de Dumnezeu, ei vor pierde tot ceea ce face viaţa frumoasă. SFS 71.7