Psalm 141

1 (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem: vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, când Te chem! RCCV — Psalm 141:1

2 Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, și ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele! RCCV — Psalm 141:2

3 Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele și păzește ușa buzelor mele! RCCV — Psalm 141:3

4 Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate, împreună cu oamenii care fac răul, și să nu mănânc din ospețele lor! RCCV — Psalm 141:4

5 Lovească-mă cel neprihănit, căci lovirea lui îmi este binevenită; pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Să nu-mi întorc capul de la ea: dar rugăciunea mea se va înălța întruna împotriva răutății lor. RCCV — Psalm 141:5

6 Când li se vor prăvăli judecătorii de-a lungul stâncilor, atunci vor asculta cuvintele mele și vor vedea că sunt plăcute. RCCV — Psalm 141:6

7 Cum se brăzdează și se spintecă pământul, așa ni se risipesc oasele la gura mormântului. RCCV — Psalm 141:7

8 De aceea, către Tine, Doamne Dumnezeule, îmi îndrept ochii, la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul! RCCV — Psalm 141:8

9 Păzește-mă de cursa pe care mi-o întind ei și de piedicile celor ce fac răul! RCCV — Psalm 141:9

10 Să cadă cei răi în lațurile lor, în timp ce eu să scap! RCCV — Psalm 141:10