Evrei 6

1 De aceea, să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos și să mergem spre cele desăvârșite, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte și a credinței în Dumnezeu, RCCV — Evrei 6:1

2 învățătura despre botezuri, despre punerea mâinilor, despre învierea morților și despre judecata veșnică. RCCV — Evrei 6:2

3 Și vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu. RCCV — Evrei 6:3

4 Căci cei ce au fost luminați odată – și au gustat darul ceresc, și s-au făcut părtași Duhului Sfânt, RCCV — Evrei 6:4

5 și au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor – RCCV — Evrei 6:5

6 și care totuși au căzut, este cu neputință să fie înnoiți iarăși și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. RCCV — Evrei 6:6

7 Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare de la Dumnezeu. RCCV — Evrei 6:7

8 Dar, dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat și sfârșește prin a i se pune foc. RCCV — Evrei 6:8

9 Măcar că vorbim astfel, preaiubiților, totuși de la voi așteptăm lucruri mai bune și care însoțesc mântuirea. RCCV — Evrei 6:9

10 Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră și dragostea pe care ați arătat-o pentru Numele Lui, voi, care ați ajutorat și ajutorați pe sfinți. RCCV — Evrei 6:10

11 Dorim însă ca fiecare din voi să arate aceeași râvnă, ca să păstreze până la sfârșit o deplină nădejde, RCCV — Evrei 6:11

12 așa încât să nu vă leneviți, ci să călcați pe urmele celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc făgăduințele. RCCV — Evrei 6:12

13 Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduința, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, S-a jurat pe Sine însuși RCCV — Evrei 6:13

14 și a zis: „Cu adevărat te voi binecuvânta și îți voi înmulți foarte mult sămânța.” RCCV — Evrei 6:14

15 Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobândit făgăduința. RCCV — Evrei 6:15

16 Oamenii, ce-i drept, obișnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurământul este o chezășie care pune capăt oricărei neînțelegeri dintre ei. RCCV — Evrei 6:16

17 De aceea și Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărârii Lui, a venit cu un jurământ; RCCV — Evrei 6:17

18 pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba și în care este cu neputință ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte, RCCV — Evrei 6:18

19 pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare și neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului, RCCV — Evrei 6:19

20 unde Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut „Mare Preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec”. RCCV — Evrei 6:20