Umilința lui Ilie

Aici, Ilie a trecut la acțiune pe baza credinței lui. Nu a așteptat să vadă. „Peste câteva clipe, cerul s-a înnegrit de nori, a început vântul și a venit o ploaie mare. Ahab s-a suit în car și a plecat la Izreel. Și mâna Domnului a venit peste Ilie, care și-a încins mijlocul și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.”3M 287.1

În ziua aceea, Ilie trecuse printr-o mare tensiune și depusese mult efort; dar Duhul Domnului a venit peste el, pentru că fusese ascultător și făcuse voia Lui, înjunghiindu-i pe preoții idolatri. Unii se vor grăbi să spună: Ce om dur și plin de cruzime trebuie să fi fost Ilie! Și oricine apără onoarea lui Dumnezeu cu orice risc va atrage asupra sa critici și acuzații din partea multora.3M 287.2

A început să plouă. Era noapte și ploaia torențială, orbitoare, l-a împiedicat pe Ahab să vadă drumul pe unde să meargă. Întărit de Duhul și de puterea lui Dumnezeu, Ilie și-a încins mijlocul și a alergat în fața carului lui Ahab, călăuzindu-l până la intrarea în cetate. Profetul lui Dumnezeu îl umilise pe Ahab în fața poporului. El îi ucisese pe preoții idolatri ai acestuia și acum voia să arate lui Israel că el îl recunoștea pe Ahab ca împărat. Ca un act de omagiu deosebit, el i-a condus carul, alergând înaintea lui până la poarta cetății.3M 287.3

Aici este o lecție pentru tinerii care mărturisesc a fi slujitorii lui Dumnezeu, care transmit solia Lui și care în ochii lor ocupă o poziție înaltă. În experiența lor, ei nu pot face referire la nimic demn de remarcat, cum ar fi putut face Ilie, și totuși consideră că sunt mai presus de îndeplinirea unor responsabilități care lor li se pare că i-ar înjosi. Nu vor să se coboare de la nivelul demnității de pastori pentru a face o lucrare folositoare, de slujire, de teamă că vor face o lucrare de rob. Toți aceștia ar trebui să învețe din exemplul lui Ilie. Cuvântul lui a ferecat comorile cerului, roua și ploaia, ca să nu cadă pe pământ timp de trei ani. Doar cuvântul lui era cheia care putea să deschidă din nou cerul și să aducă torentele de ploaie. Dumnezeu l-a onorat atunci când el și-a înălțat rugăciunea simplă, în prezența regelui și a miilor lui Israel, și i-a răspuns străfulgerând foc din cer și aprinzând focul de pe altarul de jertfă. Mâna lui a adus la îndeplinire judecata lui Dumnezeu, ucigând opt sute cincizeci de preoți ai lui Baal; și totuși, după truda epuizantă a zilei și după acel răsunător triumf, el, cel care fusese în stare să aducă norii și să coboare ploaie și foc din cer, a fost dispus să îndeplinească slujba unui servitor umil și să alerge în fața carului lui Ahab, în întuneric și în bătaia vântului și a ploii, ca să-l slujească pe suveranul pe care nu se temuse să-l mustre în față pentru păcatele și pentru nelegiuirile lui. Împăratul a intrat pe poartă. Ilie s-a înfășurat în mantaua lui și s-a culcat pe pământul gol.3M 287.4