Minți dezechilibrate

Dumnezeu ne-a încredințat fiecăruia dintre noi îndatoriri sfinte, pentru care ne consideră răspunzători. Scopul Său este ca noi să ne educăm mintea și să folosim talentele pe care El ni le-a dat, în așa fel încât să realizăm binele cel mai înalt și să reflectăm slava Dătătorului. Îi suntem datori lui Dumnezeu pentru toate calitățile noastre mentale. Aceste puteri pot fi cultivate, îndrumate și controlate cu o asemenea grijă, încât să împlinească scopul pentru care ne-au fost date. Este o datorie să ne educăm mintea astfel încât să scoatem la lumină energiile sufletului și să ne dezvoltăm orice capacitate. Atunci când toate capacitățile sunt puse la lucru, intelectul va fi întărit, iar scopul pentru care acestea ne-au fost date va fi atins.3M 32.1

Mulți nu înfăptuiesc tot binele pe care l-ar putea înfăptui, deoarece își exercită intelectul într-o singură direcție și neglijează să acorde atenție acelor lucruri pentru care consideră că nu sunt potriviți. În felul acesta, unele aptitudini mai slabe sunt lăsate să zacă în amorțire, deoarece lucrarea care ar trebui să le pună în mișcare și, astfel, să le dezvolte, nu este plăcută. Toate puterile minții trebuie să fie exercitate, toate capacitățile trebuie să fie cultivate. Priceperea, judecata, memoria și toate puterile rațiunii ar trebui să aibă tărie în egală măsură, astfel încât mintea să fie bine echilibrată.3M 32.2

Dacă anumite aptitudini sunt folosite cu prețul neglijării altora, planul lui Dumnezeu nu este în totalitate îndeplinit în noi, deoarece fiecare capacitate își are rolul ei și sunt dependente, într-o mare măsură, una de cealaltă. Niciuna nu poate fi folosită eficient fără acțiunea tuturor celorlalte, astfel încât echilibrul să fie păstrat cu grijă. Dacă toată atenția și puterea sunt acordate uneia singure, în timp ce celelalte zac în amorțire, aceea singură se va dezvolta puternic și va conduce la extreme, deoarece nu au fost cultivate toate capacitățile. Unele minți sunt pipernicite și dezechilibrate. Mințile oamenilor sunt în mod natural construite diferit. Avem minți diferite: unele sunt puternice în anumite privințe și foarte slabe în altele. Nu ar trebui ca aceste deficiențe să existe sau să fie atât de evidente. Dacă cei care le au și-ar întări punctele slabe ale caracterului cultivându-le și exercitându-le, acestea ar deveni puternice.3M 33.1

Este plăcut, dar nu și cel mai folositor să ne exercităm acele aptitudini care sunt în mod natural cele mai puternice, în timp ce le neglijăm pe cele care sunt slabe, dar care au nevoie să fie întărite. Capacităților celor mai slabe ar trebui să li se acorde mare atenție, astfel încât toate puterile intelectului să fie fin echilibrate și fiecare 3M 33.2

să-și îndeplinească partea ca într-un mecanism bine reglat. Noi suntem dependenți de Dumnezeu pentru a ne păstra toate capacitățile. Creștinii au față de Dumnezeu obligația de a-și instrui mintea în așa fel, încât toate facultățile să fie întărite și dezvoltate pe deplin. Dacă neglijăm să facem acest lucru, ele nu vor împlini niciodată scopul pentru care au fost destinate. Nu avem dreptul să neglijăm vreuna dintre puterile pe care ni le-a dat Dumnezeu. Peste tot în jur vedem persoane obsedate de o singură idee. Cel mai adesea, ele reacționează sănătos în orice privință, cu excepția uneia. Cauza acestei stări de lucruri este faptul că o parte a minții a fost folosită în mod special, în timp ce celorlalte li s-a îngăduit să dormiteze. Cea care a fost folosită în mod constant s-a uzat și s-a îmbolnăvit, iar omul a ajuns o epavă. Dumnezeu nu a fost slăvit prin urmarea acestei căi. Dacă omul și-ar fi pus la lucru toate capacitățile în mod egal, toate s-ar fi dezvoltat sănătos; nu ar fi fost lăsat tot efortul pe una singură și, de aceea, niciuna nu ar fi fost ruinată.3M 33.3

Pastorii trebuie să fie atenți și precauți, ca să nu zădărnicească planurile lui Dumnezeu urmându-și propriile lor planuri. Ei se află în pericolul de a îngusta lucrarea lui Dumnezeu și de a-și limita activitatea la anumite domenii, necultivând un interes special pentru lucrarea lui Dumnezeu în toate departamentele ei. Sunt unii care își concentrează atenția asupra unui singur subiect, excluzând altele care ar putea fi de aceeași importanță. Ei sunt oamenii unei singure idei. Toate puterile ființei lor sunt concentrate asupra acelui subiect de care este preocupată mintea pentru moment. Toate celelalte sunt pierdute din vedere. Această unică temă preferată este povara gândurilor lor și subiectul conversațiilor lor. Orice dovadă care are vreo legătură cu acel subiect este prinsă și însușită cu aviditate și se insistă asupra ei atât de mult, încât mintea ascultătorilor obosește, încercând să o urmărească.3M 34.1

Adeseori se pierde timpul în explicarea unor aspecte în realitate lipsite de importanță și care ar trebui acceptate ca atare, fără a se oferi nicio dovadă, deoarece sunt evidente prin ele însele. Dar punctele de importanță vitală trebuie să fie prezentate cu toată claritatea și puterea pe care le pot da atât limbajul, cât și dovezile accesibile. Puterea de a concentra mintea asupra unui singur subiect în detrimentul tuturor celorlalte este bună într-o anumită măsură, dar exercitarea constantă a acestei capacități epuizează organele solicitate pentru a face această lucrare, aducând o prea mare povară asupra lor, iar rezultatul este eșecul de a realiza cel mai mare bine posibil. Solicitarea principală revine doar unui anumit grup de organe, în timp ce celelalte rămân nefolosite. În felul acesta, mintea nu poate fi folosită în mod sănătos și, în consecință, viața se scurtează.3M 34.2

Toate capacitățile trebuie să-și facă partea lor de efort, lucrând în armonie și echilibrându-se una pe cealaltă. Cei care își angajează toate puterile minții într-o singură direcție sunt în mare măsură deficitari în alte aspecte, deoarece facultățile intelectuale nu sunt cultivate în mod echilibrat. Subiectul asupra căruia se concentrează le acaparează toată atenția și, pas cu pas, ei se cufundă tot mai adânc în acea direcție. Pe măsură ce devin tot mai interesați și mai absorbiți, ei descoperă cunoștințe și lumină. Dar sunt foarte puține minți care îi pot urmări, dacă nu au acordat acelui subiect o preocupare și o meditație la fel de profunde. Există pericolul ca astfel de oameni să are pământul și să planteze sămânța adevărului atât de adânc, încât prețiosul, dar delicatul fir încolțit să nu fie niciodată în stare să iasă la suprafață.3M 34.3

De multe ori se irosește multă muncă fără a fi nevoie și fără a ajunge să fie vreodată apreciată. Dacă cei care au o mare putere de concentrare își cultivă această capacitate neglijându-le pe celelalte, nu pot avea o minte bine echilibrată. Ei sunt asemenea unui mecanism în care funcționează un singur set de roți. În timp ce unele roți ruginesc din lipsă de activitate, altele se uzează din cauza folosirii neîncetate. Oamenii care își cultivă doar una sau două aptitudini și nu le exercită pe toate în mod egal nu pot realiza nici pe jumătate binele pe care Dumnezeu a intenționat ca ei să-l realizeze în această lume. Ei sunt oameni unilaterali, care pun la lucru doar jumătate din puterea pe care le-a dat-o Dumnezeu, în timp ce cealaltă jumătate ruginește nefolosită.3M 35.1

Dacă oamenii cu o astfel de minte au de făcut o lucrare specială, care necesită gândire, ei nu ar trebui să-și exercite toate puterile asupra acelui singur lucru, excluzând orice alt domeniu de interes. În timp ce fac din subiectul pe care-l au înainte principala lor preocupare, și altor ramuri ale lucrării trebuie să le acorde o parte din timpul lor. O astfel de abordare ar fi mult mai bună și pentru ei, și pentru lucrare în general. Nu ar trebui ca unei ramuri a lucrării să i se acorde atenție în mod exclusiv, cu prețul neglijării tuturor celorlalte. Este nevoie ca unii să fie supravegheați în ceea ce scriu, pentru a nu face de neînțeles aspecte care sunt clare, acoperindu-le cu o mulțime de argumente care nu vor trezi interesul cititorului. Dacă insistă în mod supărător asupra anumitor puncte, oferind toate detaliile care, de altfel, se înțeleg de la sine, munca lor este aproape zadarnică. Interesul cititorului nu va fi suficient de profund, încât acesta să urmărească subiectul până la încheierea lui. Aspectele cele mai importante ale adevărului pot fi pierdute din vedere tocmai pentru că se acordă atenție oricărui amănunt lipsit de importanță. Subiectul este tratat minuțios, dar lucrarea pentru care se depun atât de multe eforturi nu este astfel calculată, încât să aibă efectul cel mai bun, trezind interesul general.3M 35.2

În acest veac, în care povești plăcute sunt prezentate la un nivel superficial și atrag mintea, adevărul prezentat într-un stil ușor de urmărit și susținut prin câteva dovezi puternice este mai eficient decât să cercetezi și să scoți la iveală o înșiruire de dovezi, pentru că, astfel, pentru mintea multora, subiectul prezentat nu mai este la fel de clar ca înainte de a le fi prezentate toate acele obiecțiuni și dovezi. Pentru mulți, simplele afirmații au un efect mai puternic decât argumentațiile lungi. Ei iau lucrurile ca fiind sigure. În cazul unor oameni cu o astfel de gândire, dovezile nu ajută.3M 36.1