Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Mărturii III - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    A visa cu ochii deschiși

    Dragă soră E, mi s-a arătat că tu ai nevoie de o convertire deplină. Ai acceptat adevărul, dar nu ai primit binecuvântările pe care le aduce adevărul, pentru că nu i-ai cunoscut puterea transformatoare prin experiență personală. Ești în pericol să pierzi și lumea aceasta, și pe cealaltă, dacă nu beneficiezi de o lucrare completă a harului în inima ta și dacă voința ta nu este adusă să se conformeze planului și voinței lui Hristos.3M 329.3

    Acum, tu nu te afli pe drumul cel bun pentru a dobândi pacea și fericirea pe care credinciosul adevărat și smerit, purtător al crucii, le va primi cu siguranță. Tu porți amprenta caracterului tatălui tău. Ai o fire egoistă; nu îți dai seama de lucrul acesta, dar este adevărat. În cea mai mare parte a lor, gândurile tale se îndreaptă către tine însăți — ești preocupată să-ți placi ție, să faci acele lucruri care vor fi cele mai plăcute pentru tine, fără să aibă vreo legătură cu fericirea celor din jurul tău. În căutarea fericirii, faci o greșeală. Dacă o vei găsi, o vei găsi în împlinirea datoriei și în uitarea de sine. Atâta timp cât gândurile tale se concentrează atât de mult asupra propriei persoane, nu poți fi fericită.3M 330.1

    Tu neglijezi să te angajezi cu bucurie în lucrarea pe care ți-a încredințat-o Dumnezeu. Treci cu vederea datoriile obișnuite, simple, care se află chiar în calea ta, iar mintea îți cutreieră în căutarea vreunei lucrări mărețe despre care îți imaginezi că s-ar potrivi mai bine cu gustul tău și că ar umple golul din viața ta, pustiul din sufletul tău. În mod sigur vei fi dezamăgită în această privință. Lucrarea pe care ți-a lăsat-o Dumnezeu de făcut este aceea de a prelua responsabilitățile obișnuite, zilnice, care se află în preajma ta și de a îndeplini treburile simple, casnice, cu bucurie, nu în mod mecanic, ci punând inimă în ceea ce faci, îndeplinind cu inima, nu numai cu mâinile, datoriile simple care se află chiar lângă tine. 3M 330.2

    Tu nu te străduiești să-i faci pe alții fericiți; ochii tăi nu sunt deschiși, ca să vezi lucrurile mărunte pe care le poți face, micile atenții, din amabilitățile de fiecare zi ale vieții, pe care le poți oferi părinților tăi și membrilor familiei tale. Ai considerat prea mult că este o virtute să te izolezi de familie și să-ți țeși gândurile nefericite și să meditezi la experiența ta nefericită, adunând spini și găsind satisfacție în a te răni în ei. Te complaci într-o visare cu ochii deschiși, un obicei pe care trebuie să-l părăsești. Îți lași datoriile neîndeplinite. Neglijezi lucrarea pe care ar trebui să o faci, pentru a-i ușura pe alții, de dragul de a-ți contempla propria nefericire. Nu te cunoști pe tine însăți. Sus, la datorie! Trezește-te și preia datoria neglijată! Răscumpără trecutul prin credincioșia viitoare! Angajează-te în lucrarea care stă înaintea ta și, îndeplinindu-ți cu credincioșie datoria, vei uita de tine și nu vei mai avea timp să visezi cu ochii deschiși, să te întristezi și să te simți indispusă și nefericită.3M 330.3

    Tu ai de învățat aproape tot ce ține de experiența creștină. Nu progresezi atât de repede cum ai putea și cum ar trebui, dacă vrei să obții vreodată viața veșnică. Tu acum îți formezi un caracter pentru cer sau unul care te va priva de cer. Mintea și gândurile tale sunt atât de mult concentrate asupra propriei persoane, încât nu îți dai seama ce trebuie să faci, pentru a deveni o adevărată urmașă a blândului și smeritului Isus. Ți-ai neglijat responsabilitățile din cămin. Ai fost pentru familia ta un nor și o umbră, când era privilegiul tău să răspândești lumină și să fii o binecuvântare pentru cei dragi din jurul tău. Ai fost capricioasă, supărăcioasă și nefericită când, în realitate, nu aveai niciun motiv să fii astfel. Nu ai fost atentă să vezi ce ai putea face, ca să ridici poverile care apăsau asupra mamei tale și ca să fii o binecuvântare pentru părinții tăi, pe orice cale posibilă. Ai așteptat ca părinții și surorile tale să te ajute să fii fericită și să-ți slujească, să facă ceea ce ar fi trebuit să faci tu, în timp ce gândurile tale erau concentrate doar asupra ta. Nu ai avut harul lui Dumnezeu în inimă, în timp ce te amăgeai cu gândul că înaintai cu adevărat în cunoașterea voinței divine.3M 331.1

    Ești mereu gata să te angajezi în discuții cu cei care nu sunt de aceeași credință cu noi, când îți este imposibil să prezinți înaintea lor un motiv inteligent în favoarea credinței noastre. Acționând astfel, tu nu reprezinți corect adevărul și faci mai mult rău decât bine lucrării adevărului. Dacă ai vorbi mai puțin în apărarea credinței noastre și ai studia mai mult Biblia, dacă purtarea ta ar fi de așa natură, încât să dea mărturie că influența adevărului a lucrat în inima și în viața ta, ai face mult mai mult bine decât doar vorbind, dar lipsindu-ți credincioșia în atât de multe lucruri.3M 331.2

    Dacă vei avea grijă să urmezi exemplul Mântuitorului nostru, care a dat dovadă de tăgăduire de sine și de spirit de sacrificiu, care întotdeauna a căutat să facă bine altora și să-i binecuvânteze, fără să țină seama de comoditatea și de plăcerea Sa, îi vei binecuvânta pe alții prin influența ta. În relațiile pe care le stabilim în societate, în familie și în orice contacte pe care ajungem să le avem, fie ele limitate sau extinse, sunt multe căi prin care putem să-L recunoaștem pe Domnul nostru și multe în care Îl putem tăgădui. Îl putem tăgădui prin cuvintele noastre, vorbindu-i pe alții de rău, printr-o vorbire nesăbuită, prin glume și batjocuri, prin cuvinte ușuratice și lipsite de amabilitate sau ocolind adevărul, mințind. Prin cuvintele noastre, noi putem arăta că Hristos nu este în noi. Prin caracterul nostru, Îl putem tăgădui căutându-ne propria comoditate, evitând responsabilitățile și greutățile vieții pe care, dacă nu le purtăm noi, cineva trebuie să le poarte, și prin iubirea pentru plăcerile păcătoase. De asemenea, Îl putem tăgădui pe Hristos prin mândrie și ostentație în îmbrăcăminte și prin conformare cu lumea sau printr-o purtare lipsită de amabilitate. Îl putem tăgădui ținând la propriile păreri și căutând să ne susținem și să ne îndreptățim pe noi înșine. Îl putem tăgădui, de asemenea, îngăduind minții să colinde pe calea sentimentalismului bolnăvicios și meditând asupra unor încercări și nedreptăți închipuite. 3M 331.3

    Nimeni nu-L poate mărturisi cu adevărat pe Hristos înaintea lumii, dacă gândul și spiritul lui Hristos nu trăiesc în el. Este imposibil să le dăm altora ceea ce noi nu avem. Conversația și comportamentul nostru trebuie să fie o expresie reală și vizibilă a harului și a adevărului dinăuntrul nostru. Dacă inima este sfințită, supusă și umilă, roadele se vor vedea la exterior și vor fi o mărturie eficientă despre Hristos. Cuvintele și declarațiile de credință nu sunt suficiente. Tu, sora mea, trebuie să ai mai mult decât atât. Te înșeli singură. Spiritul, caracterul și acțiunile tale nu arată un spirit de smerenie, de abnegație și de generozitate. Cuvintele și mărturisirea pot exprima multă umilință și dragoste, dar, dacă purtarea ta nu este condusă zilnic de harul lui Dumnezeu, nu ești părtașă la darul ceresc, nu ai lăsat totul pentru Hristos, nu ți-ai supus voința și plăcerea pentru a deveni ucenicul Său.3M 332.1

    Tu comiți păcat și Îl tăgăduiești pe Mântuitorul tău persistând asupra lucrurilor întunecate, adunând încercări în jurul tău și împrumutându-ți necazuri. Tu aduci necazurile de mâine în ziua de astăzi și îți amărăști inima, aduci poveri și negură asupra celor din jur, inventând încercări. Prețiosul timp de har pe care ți l-a dat Dumnezeu, în care să faci bine și să devii bogată în fapte bune, tu îl folosești în mod foarte neînțelept, cultivând gânduri nefericite și clădind castele pe nisip. Îți lași imaginația să cutreiere la subiecte care nu îți aduc nici alinare, nici fericire. Visarea ta cu ochii deschiși te împiedică să dobândești o experiență corectă, sănătoasă, inteligentă, în lucrurile lui Dumnezeu și să te pregătești din punct de vedere moral pentru acea viață mai bună.3M 332.2

    Primit în inimă, adevărul lui Dumnezeu poate să îți dea înțelepciunea care duce la mântuire. Crezându-l și ascultând de el, vei primi har suficient pentru îndatoririle și încercările de astăzi. Nu ai nevoie de harul zilei de mâine. Ar trebui să simți că nu ai de-a face decât cu ziua de azi. Obține biruințele pentru astăzi; renunță la eul tău pentru astăzi; veghează și roagă-te pentru astăzi; dobândește victorii în Domnul pentru astăzi. Împrejurările și condițiile de moment, schimbările care au loc zilnic în jurul nostru și Cuvântul scris al lui Dumnezeu, care discerne și dovedește toate lucrurile — acestea sunt suficiente pentru a ne învăța care ne este datoria și ce ar trebui să facem, zi de zi. În loc să-ți lași mintea să cutreiere pe un făgaș de gânduri de la care nu vei avea niciun folos, ar trebui să studiezi zilnic Scripturile și să îndeplinești acele responsabilități ale vieții de fiecare zi care acum poate că ți se par plictisitoare, dar pe care cineva trebuie să le îndeplinească. 3M 333.1

    Frumusețile naturii au un glas care se adresează neîncetat simțurilor noastre. O inimă deschisă poate fi impresionată de dragostea și de slava lui Dumnezeu, atunci când vede lucrarea mâinilor Lui. O ureche atentă să asculte poate să audă și să înțeleagă ce-i spune Dumnezeu prin lucrările din natură. Există o lecție în raza de soare și în diferitele obiecte din natură pe care Dumnezeu le așază înaintea privirii noastre. Câmpiile verzi, copacii semeți, mugurii și florile, norul trecător, ploaia care cade, susurul izvorului, soarele, luna și stelele cerului, toate ne atrag atenția și ne invită la meditație, îndemnându-ne să Îl cunoaștem pe Dumnezeu, Cel care le-a creat pe toate. Lecțiile pe care trebuie să le învățăm de la diferitele lucruri din lumea naturală sunt acestea: Toate ascultă de Creatorul lor; ele nu Îl tăgăduiesc niciodată pe Dumnezeu, nici nu refuză vreodată să asculte de voința Sa. Doar ființele căzute refuză să se supună în deplină ascultare față de Făcătorul lor. Cuvintele și faptele lor sunt în dezacord cu Dumnezeu și se opun principiilor guvernării Sale.3M 333.2

    Gândurile tale nu sunt nobile. Sunt suficiente lucruri, în lumea naturală, care să te determine să-L iubești și să-L adori pe Creatorul tău. Există subiecte de meditație fără să te izolezi și să-ți alimentezi speranțele dezamăgite și imaginația pervertită. Nu te grăbi să vorbești cu cei necredincioși și să intri în discuții contradictorii cu cei care se împotrivesc adevărului, deoarece nu ai suficiente cunoștințe biblice și nu ești pregătită să faci acest lucru. Ai neglijat studierea Bibliei. Cel mai bine ar fi să recomanzi adevărul prin smerenia vieții tale și prin a te achita cu credincioșie de obligațiile zilnice care îți revin. Dacă ai fi conștiincioasă în a-ți face partea și dacă ai căuta cu credincioșie și cu stăruință să vezi ce poți și ce trebuie să faci pentru cei pentru care lucrezi, ai reprezenta mai bine adevărul. Cea mai bună cale pe care poți recomanda adevărul nu este prin polemică, prin discuții, ci trăindu-l în mod practic în fiecare zi, ducând o viață consecventă, modestă și umilă, ca un ucenic al lui Hristos.3M 334.1

    Este regretabil să fim nemulțumiți de mediul în care trăim sau de împrejurările care ne-au așezat în acest mediu în care îndatoririle care ne revin par umile și lipsite de importanță. Treburile casnice, obscure, ți se par neplăcute; ești agitată, tulburată și nemulțumită. Toate acestea își au izvorul în egoism. Ai despre tine o părere mai înaltă decât au ceilalți. Te iubești pe tine mai mult decât îți iubești părinții, surorile și fratele și mai mult decât Îl iubești pe Dumnezeu. Îți dorești o slujbă mai plăcută, care crezi că ți s-ar potrivi mai bine. Nu ești dispusă să lucrezi și să aștepți în sfera de acțiune umilă în care te-a așezat Dumnezeu, până când El te va pune la probă și te va încerca, iar tu îți vei demonstra capacitatea și competența pentru o poziție mai înaltă. „Ferice de cei blânzi; căci ei vor moșteni pământul.” Spiritul de blândețe nu este un spirit de nemulțumire, ci este exact opusul acestuia.3M 334.2

    Cei care mărturisesc a fi creștini, dar care se plâng și se vaită continuu și par să considere că a fi fericit și a avea o față veselă reprezintă un păcat nu au religia adevărată. Cei care privesc la minunatele priveliști ale naturii ca și când ar privi o pictură neînsuflețită, care preferă să privească frunze moarte, decât să culeagă frumoasele flori vii, care găsesc o plăcere sumbră în tot ce este melancolic în limbajul în care le vorbește lumea naturală, care nu văd frumusețea văilor îmbrăcate într-un verde viu și grandioasele înălțimi ale munților acoperiți de vegetație, care își amorțesc simțurile la glasul plin de voioșie care le vorbește în natură și care, pentru urechea dispusă să-l asculte, este dulce și melodios, toți aceștia nu sunt în Hristos. Ei nu umblă în lumină, ci adună în jurul lor întuneric și negură, când ar putea la fel de bine să aibă strălucirea și binecuvântarea Soarelui Neprihănirii răsărind în inimile lor cu razele Lui vindecătoare.3M 334.3

    Tânără mea soră, tu trăiești o viață imaginară. Nu ești în stare să descoperi, să vezi o binecuvântare în orice lucru. Îți imaginezi necazuri și încercări care nu există, exagerezi, transformând micile neplăceri în încercări grele. Nu aceasta este acea smerenie, acea blândețe despre ai cărei posesori Hristos a spus „ferice”. Aceasta este o nemulțumire nesfântă, răzvrătită, nedemnă de o fiică. Blândețea este o calitate prețioasă, dispusă să sufere în tăcere, să îndure încercări. Blândețea are răbdare și se străduiește să fie fericită indiferent de împrejurări. Blândețea este întotdeauna recunoscătoare și compune propriile cântări de fericire, o adevărată muzică, în inima ei, la adresa lui Dumnezeu. Blândețea va răbda dezamăgirea și nedreptatea și nu se va răzbuna. Blândețea nu trebuie să fie tăcută și posacă. O fire morocănoasă este opusul blândeții, deoarece aceasta îi rănește și îi îndurerează pe ceilalți, negăsindu-și plăcerea în nimic.3M 335.1

    Tu de-abia ai intrat în școala lui Hristos. Ai aproape totul de învățat. Acum nu te îmbraci extravagant, dar ai acea trufie a înfățișării. Îți place să te îmbraci mai puțin simplu. Ești mult mai preocupată de îmbrăcăminte decât ar trebui. Hristos te invită: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară.” Pleacă-ți gâtul sub jugul pe care ți-l dă Hristos și, în această supunere, vei găsi cu adevărat fericirea pe care ai încercat să o câștigi singură, în felul tău, urmând propria ta cale.3M 335.2

    Ai putea fi plină de voioșie și de bună dispoziție, dacă ți-ai aduce chiar și gândurile în supunere față de voința lui Hristos. Nu ar trebui să întârzii deloc, ci ar trebui să îți cercetezi îndeaproape inima și să mori în fiecare zi față de eul tău. Poate te întrebi: Cum pot să-mi stăpânesc acțiunile și să-mi țin sub control emoțiile lăuntrice? Mulți dintre cei care nu mărturisesc dragostea lui Dumnezeu își țin sub control firea într-o măsură considerabilă, fără ajutorul harului special al lui Dumnezeu. Ei cultivă stăpânirea de sine. Lucrul acesta este cu adevărat o mustrare, pentru cei care știu că pot primi de la Dumnezeu putere și har și totuși nu manifestă virtuțile Duhului. Hristos este Modelul nostru. El a fost blând și smerit. Învață de la El și imită exemplul Său. Fiul lui Dumnezeu a fost fără greșeală. Noi trebuie să ne punem ca țintă această desăvârșire și să biruim așa cum a biruit El, dacă vrem să avem un loc la dreapta Lui.3M 336.1

    Tu ai anumite trăsături de caracter care trebuie să fie strict disciplinate și ținute sub control cu hotărâre, înainte de a putea intra cu o oarecare siguranță în relația de căsătorie. De aceea trebuie să-ți alungi din minte căsătoria până când vei reuși să-ți învingi defectele de caracter, pentru că, altfel, nu vei fi o soție fericită. Ai neglijat să te educi pentru o muncă sistematică în gospodărie. Nu ai considerat că este necesar să-ți formezi obiceiul de a fi harnică. Obiceiul de a te bucura îndeplinind o muncă folositoare, odată format, nu va mai fi pierdut niciodată. Atunci vei fi pregătită să faci față oricăror circumstanțe ale vieții și să fii potrivită pentru a ocupa orice poziție. Vei învăța să îți placă activitatea. Dacă te vei bucura să îndeplinești o muncă folositoare, mintea îți va fi preocupată de activitatea în care vei fi angajată și nu vei mai găsi timp să te lași pradă fanteziilor și visării cu ochii deschiși.3M 336.2

    Deprinderea muncii folositoare va aduce minții tale neliniștite și nemulțumite energie, eficiență și o demnitate potrivită, plină de modestie, care va impune respect. Nu știi decât foarte puțin despre tine însăți; nu cunoști amăgirile din inima ta. Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Cercetează-ți inima cu grijă și ia-ți timp pentru meditație și rugăciune. Dacă nu-ți vezi defectele de caracter și nu-ți corectezi greșelile cu o sinceritate autentică, nu poți fi un ucenic al lui Hristos.3M 336.3

    Îți place să te gândești la băieți și să vorbești despre ei. Interpretezi amabilitatea și manierele lor ca însemnând o prețuire deosebită față de tine. Te amăgești singură că ești mai apreciată decât ești în realitate. Conversațiile pe care le porți ar trebui să aibă subiecte care să aducă folos, să rafineze și să înnobileze. Tu, draga mea copilă, nu cultivi obiceiul de a fi deschisă și sinceră. Inima ta nu este corectă. Nu exerciți o influență bună asupra celor tineri, pentru că nu ai în tine gândul care era în Hristos; totuși, te amăgești cu iluzia că ai făcut mari progrese în viețuirea creștină. 3M 337.1

    În familia tatălui tău trebuie să se producă o reformă. Tu porți amprenta caracterului tatălui tău. Ar trebui să te străduiești să eviți greșelile și extremele lui. Dacă ești cu adevărat un ucenic al lui Hristos, vei înțelege importanța lucrării pe care o ai de făcut în căminul tău. Fiecare familie poate fi o școală continuă. Surorile mai mari exercită o puternică influență asupra membrilor mai tineri ai familiei. Cei mai mici văd exemplul celor mai mari și vor fi înclinați să urmeze mai degrabă principiul imitării, decât preceptele îndelung repetate. Sora cea mai mare trebuie să considere întotdeauna că este o datorie creștină să-și ajute mama în purtarea numeroaselor poveri istovitoare care apasă asupra ei. Ore întregi sunt mai mult decât pierdute lenevind în pat, lăsând mintea să cutreiere în gânduri sumbre, în timp ce umerii unora dintre membrii familiei sunt aplecați să poarte povara grea și obositoare.3M 337.2

    Surorile mai mari pot să ajute la educarea fraților și surorilor mai mici. Aceasta este o ocazie excelentă pentru tine ca, în frică de Domnul, cu blândețe și cu stăruință, să-i înveți pe cei mai puțin avansați decât tine. În felul acesta, poți să câștigi afecțiunea celor pe care încerci să îi ajuți. Aceasta poate fi una dintre cele mai bune școli în care să îți pui la lucru virtuțile creștine. Tu nu iubești copiii. De fapt, nu iubești nimic din ceea ce îți cere un efort de durată, serios și stăruitor. Nu îți place să ai o activitate constantă. Îți place schimbarea, îți place varietatea și cauți tot timpul ceva care să îți facă plăcere și să îți aducă fericirea. Ai nevoie de autoeducație și acum o poți obține mai bine decât oricând altcândva în viitor. Trebuie să schimbi aproape totul în viața ta și Dumnezeu să te ajute să începi lucrarea aceasta fără întârziere. Doar cei curați, buni și sfinți vor locui împreună cu Hristos, atunci când El va veni în Împărăția Sa.3M 337.3

    Nu poți obține cerul fără un efort serios, perseverent. Privită în lumina cerului, viața ta de până acum a fost lipsită de sens și aproape inutilă. Acum ai ocazia să răscumperi timpul și să-ți speli haina caracterului în sângele Mielului. Dumnezeu te va ajuta, dacă simți că ai nevoie să fii ajutată. În fața Lui, neprihănirea ta nu are nicio valoare. Doar prin meritele lui Hristos vei fi, în cele din urmă, biruitoare. Și dacă și tu vei putea să te numeri printre cei care vor fi mântuiți cu o mântuire veșnică, îți vei da seama că cerul costă destul de puțin.3M 338.1

    ________________________

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents