Întemnițați în școală

Sistemul educațional folosit de multe generații încoace este dăunător pentru sănătate și chiar pentru viață. Mulți copii mici petrec cinci ore pe zi în săli de clasă neaerisite corespunzător sau insuficient de spațioase pentru a le asigura școlarilor un mediu sănătos. Aerul din astfel de încăperi devine în scurt timp o adevărată otravă pentru plămânii care îl inhalează. Copiii mici, ale căror membre și ai căror mușchi nu sunt puternici și al căror creier nu este complet dezvoltat, sunt ținuți închiși spre răul lor. Mulți dintre ei de-abia se țin în viață. Faptul că stau închiși în școală în fiecare zi îi face sensibili la boli și nervoși. Corpul le este pipernicit din cauza stării de epuizare a sistemului nervos. Și, dacă flacăra vieții se stinge, părinții și învățătorii nu consideră că au avut și ei un rol direct în stingerea scânteii de viață. Când stau lângă mormântul copiilor lor, părinții îndurerați consideră că nenorocirea care i-a lovit este o intervenție specială a Providenței, când, în realitate, dintr-o ignoranță de neiertat, propria lor conduită a fost cea care a distrus viața copiilor lor. În astfel de cazuri, să pună moartea acestora pe seama Providenței este blasfemie. Dumnezeu a vrut ca acești micuți să trăiască și să fie disciplinați, astfel încât să poată avea caractere frumoase, să-L onoreze pe El în această lume și să-I aducă slavă în lumea aceea mai bună.3M 135.2

Asumându-și responsabilitatea de a-i educa pe acești copii, părinții și învățătorii nu își dau seama că sunt datori în fața lui Dumnezeu să cunoască organismul uman, astfel încât să știe cum trebuie să aibă grijă de corpurile copiilor sau elevilor lor, pentru a le păstra viața și sănătatea. Mii de copii mor din cauza ignoranței părinților și a educatorilor. Mamele sunt dispuse să petreacă ore întregi în eforturi inutile pentru rochiile lor și pentru îmbrăcămintea copiilor lor, ca să se etaleze, iar apoi se scuză că nu au timp să citească și să dobândească informațiile necesare pentru a se îngriji de sănătatea și de viața copiilor lor. Ele consideră că au mai puțină bătaie de cap, dacă își încredințează sănătatea în mâna medicilor. Ca să fie în pas cu moda și cu obiceiurile, mulți părinți sacrifică sănătatea și viața copiilor lor.3M 136.1

Multe mame nu manifestă nici cel mai mic interes pentru a studia, astfel încât să ajungă să cunoască minunatul organism uman — oasele, mușchii, stomacul, ficatul, intestinele, inima și porii pielii — și să înțeleagă dependența unui organ de altul, pentru ca toate să funcționeze optim. Ele nu cunosc nimic despre influența corpului asupra minții, nici despre cea a minții asupra corpului. Nu par să înțeleagă mintea, cea care leagă finitul de infinit. Fiecare organ al corpului a fost făcut pentru a sluji minții. Mintea este coordonatorul întregului organism. Copiilor li se îngăduie să mănânce alimente din carne, mirodenii, unt, brânză, carne de porc, prăjituri cu aluaturi grele și condimente în general. De asemenea, sunt lăsați să mănânce neregulat și între mesele la care consumă aceste alimente nesănătoase. Toate acestea își fac lucrarea în a irita stomacul, stimulând o activitate nefirească a nervilor, slăbind intelectul. Părinții nu își dau seama că seamănă o sămânță care va aduce boală și moarte.3M 136.2

Mulți copii au fost ruinați pe viață prin faptul că și-au solicitat excesiv intelectul, în timp ce au neglijat să-și întărească puterile fizice. Mulți au murit în copilărie din cauza nechibzuinței părinților și a educatorilor, care le-au forțat intelectul tânăr, măgulindu-i sau speriindu-i, când ei erau mult prea mici pentru a sta închiși într-o sală de clasă. Mintea lor a fost suprasolicitată cu lecții, când nu ar fi trebuit să fie chemați la școală, ci ar fi trebuit ținuți acasă până când constituția lor fizică devenea suficient de puternică pentru a suporta efortul intelectual. Copiii mici trebuie să fie lăsați, ca mielușeii, să zburde pe-afară, liberi și fericiți, și să li se ofere cele mai bune ocazii pentru a-și pune temelia unei constituții fizice solide.3M 137.1

Părinții ar trebui să fie singurii educatori ai copiilor lor până când aceștia ajung la opt sau chiar zece ani. Îndată ce mintea lor poate să înțeleagă, părinții trebuie să deschidă în fața lor marea carte a naturii create de Dumnezeu. Mama ar trebui să iubească mai puțin lucrurile artificiale din casa ei, să fie mai puțin preocupată să-și pregătească hainele pentru etalare și să găsească timp pentru a cultiva, în ea însăși și în copiii ei, dragostea pentru minunatele flori îmbobocite, care se deschid atât de frumos. Atrăgând atenția copiilor ei asupra diferitelor culori și forme, ea poate să îi familiarizeze cu Dumnezeu, Cel care a făcut toate acele lucruri frumoase care îi atrag și îi încântă. Ea poate să le îndrepte gândul către Creator și să trezească în inimile lor tinere iubirea pentru Tatăl lor ceresc, Cel care a manifestat față de ei o iubire atât de mare. Părinții pot să-L asocieze pe Dumnezeu cu toate lucrurile create de El. Singura sală de clasă pentru copiii cu vârste cuprinse între opt și zece ani ar trebui să fie în aer liber, în mijlocul florilor care se deschid și al peisajului minunat al naturii. Și singurul lor manual de studiu ar trebui să fie comorile naturii. Aceste lecții, întipărite în mintea copiilor mici în mijlocul scenelor atrăgătoare și plăcute ale naturii, nu vor fi uitate curând.3M 137.2

Pentru a putea fi sănătoși, veseli și plini de entuziasm, cât și pentru a-și dezvolta armonios mușchii și creierul, copiii și tinerii trebuie să stea mult în aer liber, să aibă mereu ceva folositor de făcut și, în același timp, ocazii de recreere regulate. Copiii și tinerii care sunt ținuți în clădirea școlii, limitându-se la studiul cărților, nu vor avea un organism sănătos. Antrenarea creierului în studiu, fără un exercițiu fizic adecvat, are tendința de a atrage sângele la creier, iar circulația sângelui prin sistem este dezechilibrată. Creierul are prea mult sânge, iar extremitățile au prea puțin. Ar trebui să existe reguli care să le stabilească programul de studiu la anumite ore, iar apoi, o parte din timp trebuie să fie rezervată muncii fizice. Dacă obiceiurile lor în ceea ce privește alimentația, îmbrăcatul și somnul sunt în conformitate cu legile sănătății, ei pot obține o educație fără să-și sacrifice sănătatea fizică și mentală.3M 137.3