Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Temperanţă - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Secțiunea 11 — Relațiile noastre cu alte grupuri de temperanță

    Capitolul 1 — Conlucrare

    Umăr lângă umăr — Și în alte biserici se află creștini care apără principiile temperanței. Noi trebuie să căutăm să ne apropiem de acești lucrători și să facem posibil ca ei să acționeze umăr lângă umăr cu noi. Trebuie să apelăm la oameni de calitate, care să ne secondeze în eforturile de a salva ceea ce este pierdut. — Testimonies for the Church 6:110, 111.Te 217.1

    Unire, când se poate — Ori de câte ori puteți găsi o posibilitate de a vă alia cu oameni ai temperanței, faceți lucrul acesta. — The Review and Herald, 14 februarie, 1888.Te 217.2

    În activitățile lui, soțul meu a invitat, de fiecare dată când a avut ocazie, lucrători pentru cauza temperanței în adunările pe care le ținea și le-a dat ocazia să vorbească. Iar când și noi am primit invitații să participăm la adunările lor, întotdeauna am răspuns. — Scrisoarea 274, 1907.Te 217.3

    Aliați numai cu cei loiali lui Dumnezeu — Nu trebuie să ne alăturăm asociațiilor pentru temperanță, alcătuite din oameni de toate categoriile, cu tot felul de îngăduințe egoiste, pe care să-i considerăm reformatori. Există, pentru poporul nostru, un standard mai înalt de asociere. Ca popor, noi trebuie să facem distincție între cei care sunt loiali Legii lui Dumnezeu și cei care nu sunt. — Scrisoarea 1, 1882.Te 217.4

    O atitudine atentă față de alte organizații — Temperanța trebuie respectată de orice creștin adevărat și, în mod special, ar trebui să primească girul tuturor celor care se declară reformatori. Dar se vor evidenția în biserică dintre aceia care nu vor da dovadă de înțelepciune în tratarea acestui subiect. Unii vor manifesta lipsă de considerație față de orice reforme apărute din mijlocul altor oameni decât cei din religia lor; prin asta, ei greșesc, fiind prea exclusiviști.Te 217.5

    Alții vor adopta în grabă orice noutate cu pretenție de temperanță, lăsând ca orice alt interes să fie înghițit de acest punct; prosperitatea și caracterul deosebit, sfânt, al credinței noastre sunt ignorate, partide favorabile temperanței sunt adoptate și se formează o alianță între păzitorii poruncilor lui Dumnezeu și toate celelalte categorii de oameni. Iar primejdiile împresoară credința oricărui suflet care nu este strâns legat de Dumnezeu. — Scrisoarea 1, 1882.Te 218.1

    Lecții dintr-o alianță nefastă cu un grup superficial — Societăți pentru temperanța și cluburi au luat naștere printre oameni care nu trăiesc adevărul [Notă: în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au luat naștere un număr de organizații populare pentru temperanța, cu mulți membri. Acestea au avut relativ o viață scurtă și, în prezent, nu sunt cunoscute de public.]... Mi s-a arătat că starea bisericii noastre din _____ era specială. Sunt mulți care, dacă ar fi depus tot atâta zel și ar fi manifestat spirit misionar în lucrarea printre noi pe cât au arătat față de Red-Ribbon Club, ar fi avut aprobarea lui Dumnezeu. Dar diferitele organizații pentru temperanță sunt foarte limitate în concepțiile lor despre reformă.Te 218.2

    Cei care contribuie atât de mult la agitația pe seama acestei chestiuni și, în același timp, sunt devotați tutunului, beau ceai și cafea și-și îngăduie pe mese alimente care distrug sănătatea, nu sunt oameni ai temperanței. Ei realizează slabe și spasmodice valuri, plini de zel și entuziasm, dar nu ajung la rădăcina reformei și, în scurt timp, vor dovedi un interes redus și o întoarcere la vechile lor obiceiuri rele, pentru că doar au rupt din frunzele copacului, în loc să pună securea la rădăcina lui. Această problemă a temperanței trebuie să ajungă la rădăcina răului, altfel va fi de puțin folos.Te 218.3

    Trebuie să fim alături de cei loiali și onești — Atunci când se alătură unor oameni care sunt vrăjmași ai lui Hristos și ai adevărului, membrii noștri nici nu obțin și nici nu oferă putere.... Nu trebuie să fim un popor exclusivist; lumina noastră trebuie să fie dispersabilă, căutând permanent să-i salveze pe cei care pier. Dar, făcând acest lucru, puterea noastră de influență trebuie să fie întotdeauna alături de cei loiali și onești....Te 219.1

    Desacralizarea Casei lui Dumnezeu — Casa destinată închinării lui Dumnezeu nu este un loc unde să fie aduși oameni care intră și întinează templul Lui prin necumpătarea de a folosi tutun, în vreme ce mărturisesc a fi sprijinitori ai temperanței. Rostirile vehemente, vorbirea și acțiunile gălăgioase nu asigură un credit pentru acești frați....Te 219.2

    Îi este imposibil poporului nostru să fie în acord cu vreo partidă sau vreun club al temperanței, când credința noastră este atât de diferită de a lor....Te 219.3

    Prietenii noștri necredincioși s-au bucurat când au văzut crescând disensiunea în biserică apărută din asocierea cu Red-Ribbon Club. Aceștia nu simpatizaseră cu noi, ca popor, în problema temperanței. Ei sunt rămași mult în urmă și au râs de noi că suntem fanatici în problema sănătății. Acum vor să se bucure de favoare și să primească puterea influenței noastre, dar tot fără a simpatiza cu credința noastră; dacă problema ar fi fost tratată în mod înțelept, s-ar fi putut avea influență asupra unora, în vederea schimbării opiniei față de credința noastră.Te 219.4

    Dacă clubul pentru temperanță ar fi fost lăsat la locul lui, noi, ca popor, stând pe poziția noastră avansată și păstrând cum se cuvine înaltul standard pe care Dumnezeu ni l-a dat să-l ținem, ca fiind necesar pentru atitudinea și credința noastră, ar fi existat o mult mai sănătoasă influență în ceea ce privește chestiunea temperanței în biserică, decât este arătată acum. — Scrisoarea 1, 1882.Te 219.5

    A nu sacrifica principiul — Din lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu, orice membru dintre noi trebuie să semneze angajamentul și să aibă legătură cu asociația pentru temperanță....Te 220.1

    Noi trebuie să ne aliem cu alții în măsura în care este posibil și în care nu sacrificăm principii. Asta nu înseamnă că va trebui să intrăm în organizațiile [Notă: Aceste remarci au fost făcute de Ellen White la întâlnirea anuală a Michigan Health and Temperance Association. Afirmația ei viza un număr de rezoluții care tocmai fuseseră prezentate, printre care erau și următoarele:Te 220.2

    Rezoluție: Să încurajăm organizarea unui club local în biserica din care facem parte sau în cea cu care suntem asociați....”Te 220.3

    Rezoluție: Să ne îndemnăm tinerii să ia parte activă în cluburile noastre locale și, în același timp, să ne străduim a-i feri de influența altor societăți, care nu adoptă înaltul standard moral si fizic, pe care noi îl susținem.” — The Review and Herald, 21 octombrie, 1884, 669. (Sublinierea compilatorilor.)] lor, ci să le facem cunoscut că simpatizăm cu ele din toată inima în problema temperanței.Te 220.4

    Noi nu trebuie să lucrăm numai pentru membrii noștri, ci să acționăm și asupra minților nobile din afara rândurilor noastre. Noi trebuie să fim în frunte în ceea ce privește reforma sănătății. — The Review and Herald, 21 octombrie, 1884.Te 220.5

    Acțiune eficientă prin unirea cu lucrători pentru temperanța creștină — La scurtă vreme după ce soțul meu și cu mine ne-am întors din California în Michigan, în primăvara lui 1877, am fost insistent solicitați să luăm parte la o adunare pentru temperanța, un efort foarte lăudabil, dedicat unei părți a cetățenilor mai de vază din Battle Creek. Această mișcare a cuprins Clubul de Reformă Battle Creek, având șase sute de membri și Uniunea Femeilor pentru Temperanța Creștină, cu două sute șaizeci de membre. Dumnezeu, Hristos, Duhul Sfânt și Biblia erau nume familiare acestor lucrători sârguincioși. Mult bine fusese deja făcut și activitatea lucrătorilor, sistemul în care lucrau și spiritul întâlnirilor lor promiteau și mai mult pentru viitor....Te 220.6

    La invitația Comitetului de Organizare — Mayor Austin, W. H. Skinner, casierul primei Bănci Naționale și C. C. Peavey — am vorbit în uriașul cort duminică seara, 1 July, despre subiectul temperanței creștine. Dumnezeu m-a ajutat în acea seară și, deși am vorbit nouăzeci de minute, mulțimea de cinci mii de persoane a ascultat într-o tăcere aproape fără respirație. — Manuscris 79, 1902. (citat parțial în Testimonies for the Church 4:274, 275.)Te 221.1

    Vorbiți despre temperanță și în alte biserici — Expunerile despre reforma temperanței făcute adventiștilor de ziua a șaptea trebuie să fie prezentate și în alte biserici.... Nu trebuie să existe nici un atac, prin scris sau vorbire, al adventiștilor de ziua a șaptea împotriva vreunei alte mișcări pentru temperanță. — Scrisoarea 107, 1900.Te 221.2

    Diferențele de doctrină nu trebuie să ne înstrăineze — Deși adepții acestei mișcări nu cred la fel ca noi în multe puncte de doctrină [Notă: Referire la Marta Washington Home, din Chicago unde, la invitație, Ellen White a ținut o cuvântare despre temperanță. Compilatorii.], ne vom uni totuși cu ei când, prin aceasta, ne putem ajuta semenii. Dumnezeu vrea ca fiecare să învețe să lucreze cu tact și pricepere pentru cauza temperanței și a altor reforme și să-și folosească înțelept talentele, în beneficiul și înnobilarea omenirii.Te 221.3

    Dacă vrem să intrăm în bucuria Domnului nostru, trebuie să fim colaboratori cu El. Având căldura dragostei lui Isus în inimi, întotdeauna vom găsi o cale de a ajunge la mintea și inima celorlalți. Ea ne va face altruiști, atenți și buni; iar bunătatea deschide ușa inimilor și blândețea este mult mai puternică decât un spirit ca al lui Jehu. — The Review and Herald, 10 februarie, 1885.Te 221.4

    Să ne conștientizăm responsabilitatea — Cei care au lucrat în Numele Domnului pentru cauza temperanței ar fi trebuit să fi realizat mult mai mult. Este nevoie să fim conștienți de răspunderea pe care o avem în această lucrare. — The Review and Herald, 8 mai, 1900.Te 221.5

    Nu este nevoie de edificii — Planul și efortul constant al lui Satana este acela de a împiedica lucrarea lui Dumnezeu printr-o acțiune presupus benefică și foarte bună, prin care să nu mai poată fi deschise porți spre noi câmpuri și să nu se mai poată lucra cu oamenii care au o cunoștință avansată în principiile temperanței. Unirea cu aceștia în activitatea lor trebuie să fie o lucrare specială pentru această vreme, fără asumarea responsabilităților unei întreprinderi care va determina o cheltuire de mijloace pentru construirea de edificii care vor stânjeni conferințele, treabă care absoarbe și consumă, dar nu produce. — Manuscris 46, 1900.Te 222.1

    Dumnezeu va deschide calea — Căutați orice prilej de a lumina și favoriza pe lucrătorii temperanței. Organizația pentru temperanța este ceva pentru care am avut întotdeauna respect. Dacă veți fi călăuziți de Duhul Sfânt, vi se vor deschide căi de a lucra. — Scrisoarea 316, 1907.Te 222.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents