Capitolul 5 — Puterea exemplului

Cei mai mari dau un exemplu — Cât de des vedem băieți nu mai mari de opt ani folosind tutun! Dacă vorbești cu ei despre lucrul acesta, îți vor spune: “Și tata folosește tutun și, dacă lui îi face bine, îmi face și mie!” Sau arată spre administratorul școlii, zicând: “Dacă acești oameni atât de buni îl folosesc, cu siguranță pot să-l folosesc și eu!”. Cum putem să așteptăm altceva de la copii, cu tendințele lor moștenite, când cei mai în vârstă le dau un asemenea exemplu? — Christian Temperance and Bible Hygiene, 18.Te 68.1

Popularitatea fumatului — Atât de puternic este obiceiul o dată format, încât folosirea tutunului devine ceva obișnuit. În fața tinerilor, a căror minte ar trebui scutită de orice gând că folosirea de narcotice nu este dăunătoare, este dat un exemplu de păcat. Lor nu li se spune despre efectele nesănătoase asupra capacităților fizice, intelectuale și spirituale....Te 68.2

Dacă un urmaș al lui Hristos se lasă influențat de alții și se conformează desfrâului în vogă, din lume, atunci el se află sub influența lui Satana și păcatul lui este și mai mare decât păcatul necreștinului care nu a făcut nici un legământ — care este păgân — pentru că se află sub un stindard fals. Viața lui este inconsecventă; el se declară creștin, dar, în practică, se supune înclinațiilor nenaturale și păcătoase, care luptă împotriva curățirii și înălțării necesare pentru progresul spiritual....Te 68.3

Devenind fideli obiceiului, practic, ei sunt de partea lumii. Toți aceștia nu au dreptul să-și asume numele de creștin, deoarece creștin este cineva care este asemenea lui Hristos. La judecată, când toți sunt cântăriți potrivit faptelor făcute în trup, ei vor afla că L-au reprezentat greșit pe Hristos în viața practică și nu au fost un miros de viață spre viață, ci un miros de moarte spre moarte. Va fi în tovărășia lor o numeroasă companie a celor care s-au conformat practicilor poftei. Dar numărul lor nici nu le va scuza fărădelegea, nici nu le va ușura pedeapsa pentru distrugerea capacității creierului și a sănătății fizice. Fiecare va fi judecat personal și va sta înaintea lui Dumnezeu pentru a-și asculta sentința. — Manuscris 123, 1901.Te 68.4

Clerici fumători — Cât de mulți sunt cei care slujesc în locuri sacre, în Numele lui Hristos, cerând oamenilor să se împace cu Dumnezeu și înălțând Evanghelia, dar care sunt ei înșiși robi ai apetitului, întinați cu tutun! Ei își slăbesc zilnic puterea creierului, prin folosirea unui narcotic murdar. Și acești oameni pretind că sunt ambasadori ai neprihănitului Isus. — The Health Reformer, 1 decembrie, 1871.Te 69.1

Nici un bărbat nu poate fi un adevărat slujbaș al neprihănirii, aflându-se sub imperiul poftelor cărnii. El nu-și poate permite obiceiul folosirii tutunului și să câștige totuși suflete pentru adevărata temperanța. Norul de fum pornit de pe buzele lui nu are efect salutar asupra băutorilor de alcool. Predica Evangheliei trebuie să vină de pe buze nepângărite de fumul tutunului. Servii lui Dumnezeu trebuie să vorbească despre triumful crucii, cu buze curate. Practica folosirii alcoolului, tutunului, ceaiului și cafelei trebuie biruită prin puterea transformatoare a lui Dumnezeu. Nimic din ceea ce pângărește nu va intra în împărăția lui Dumnezeu. — Manuscris 86, 1897.Te 69.2

Când clerul își revarsă influența și exemplul în favoarea acestui obicei dăunător, ce speranță mai este pentru tineri? Trebuie să ridicăm standardul temperanței din ce în ce mai mult și să prezentăm o mărturie clară și hotărâtă împotriva folosirii băuturilor amețitoare și a folosirii tutunului. — Manuscris 82, 1900.Te 69.3

Medicul fumător — Mulți care își ruinează trupul și sufletul prin folosirea tutunului și alcoolului vin la doctor pentru îngrijire. Medicul consecvent responsabilității lui trebuie să le arate acestor pacienți cauza suferinței lor. Dar, dacă el însuși folosește tutun sau alcool, ce greutate se va acorda cuvântului lui? Având în față conștiința propriei indulgențe, nu va ezita el să demaște plaga din viața pacientului lui? Cum poate acest medic să convingă un tânăr de efectele dăunătoare ale tutunului și alcoolului, în vreme ce el însuși le folosește?Te 69.4

Cum poate fi doctorul exemplu, în societate, de curăție și autocontrol, cum poate el fi un lucrător eficient pentru cauza temperanței, în timp ce personal își îngăduie un obicei rău? Cum poate el sluji corespunzător la patul bolnavului și al celui aflat pe moarte, când chiar respirația lui este agresivă, plină de miasma alcoolului sau a tutunului?Te 70.1

Cum poate fi cineva demn de încrederea pusă în el, ca medic iscusit, când își tulbură sistemul nervos și încețoșează creierul prin folosirea de otrăvuri narcotice? Este imposibil pentru el să aleagă rapid sau să execute cu precizie.Te 70.2

Dacă nu respectă legile care-i guvernează propria ființă, dacă alege satisfacerea egoistă mai presus de vigoarea minții și a trupului, nu se califică el singur ca fiind inapt pentru a i se încredința răspunderea pentru vieți omenești? — The Ministry of Healing, 133, 134.Te 70.3

Tată descalificat pentru răspunderile de părinte — Taților, orele de aur pe care ați putea să le petreceți dobândind o atentă cunoaștere a temperamentului și caracterului copiilor voștri și a metodelor de a lucra cu mintea lor tânără sunt prea prețioase, ca să le irosiți în periculosul obicei al fumatului sau în zăbovirea lângă un pahar.Te 70.4

Indulgența față de acest stimulent otrăvitor îl descalifică pe tată pentru aducerea copiilor lui în sfera de creștere și educare a Domnului. Instrucțiunile date de Dumnezeu copiilor lui Israel erau ca tații să-și învețe copiii regulile și preceptele Legii Sale, la sculare și la culcare, la plecare și la venire.Te 70.5

Această poruncă a lui Dumnezeu este prea puțin urmată, pentru că Satana, prin ispitele lui, a înlănțuit mulți tați în robia obiceiurilor abrutizante și a poftelor dăunătoare. Capacitățile lor fizice, intelectuale și morale sunt într-atât paralizate prin aceste căi, încât le este imposibil să-și facă datoria față de familiile lor. Mintea lor este atât de tulburată de efectele stupefiante ale tutunului sau alcoolului, încât nu-și dau seama de responsabilitatea de a-și educa copiii, astfel încât să poată avea puterea morală de a rezista ispitei, de a-și stăpâni apetitul, de a sta de partea binelui și de a nu fi influențați spre rău, ci de a se supune puternicei influențe spre bine.Te 70.6

Printr-o păcătoasă îngăduire a apetitului pervertit, părinții se aduc singuri într-o stare de excitație nervoasă sau de epuizare, în care sunt incapabili să discearnă între bine și rău, să-și călăuzească în mod înțelept copiii și să le judece corect motivele și acțiunile. Ei se află în pericolul de a face, în mintea lor, munți din lucruri mici, în vreme ce trec ușor pe lângă păcate grave. Tatăl care a devenit un sclav al apetitului anormal, care și-a sacrificat calitatea de bărbat dată de Dumnezeu pentru a deveni îmbătat de tutun, nu-și poate învăța copiii să-și stăpânească apetitul și pasiunea. Este imposibil pentru el să-i educe în această direcție, prin sfat sau exemplu. Cum poate tatăl a cărui gură este plină de tutun, a cărui respirație otrăvește atmosfera căminului, să-și învețe fiii lecții de temperanța și stăpânire de sine?...Te 71.1

Răspunzători pentru exemplu și influență — Când îi abordăm pe unii tineri care deprind obiceiul fumatului și le spunem despre influența lui periculoasă asupra organismului, frecvent ei se apără dând exemplul taților lor sau al anumitor slujbași creștini sau al unor membri buni și pioși ai bisericii. Ei spun: “Dacă lor nu le face rău, cu siguranță nici mie nu-mi poate dăuna”. Ce socoteală vor avea de dat lui Dumnezeu pretinșii creștini, pentru necumpătarea lor! Exemplul lor întărește ispitele lui Satana în pervertirea simțurilor tinerilor prin folosirea stimulenților artificiali. Tinerilor li se pare că nu este un lucru foarte rău să facă ceea ce membri respectabili ai bisericii au în obișnuință să facă. Dar de la folosirea tutunului este doar un pas până la consumarea de alcool; practic, aceste două vicii merg, de obicei, împreună.Te 71.2

Mii învață să devină băutori în urma unor astfel de influențe. Prea des, lecția le-a fost, în mod inconștient, predată de propriii tați. O schimbare radicală trebuie făcută în fruntea familiilor pentru a se putea progresa consistent în debarasarea societății de monstrul necumpătării. — The Health Reformer, 1 septembrie, 1877.Te 72.1

Fumatul și alcoolul — Ca două rele gemene, tutunul și alcoolul merg împreună. — The Review and Herald, 9 iulie, 1901.Te 72.2

Cei care folosesc tutun nu pot face decât o firavă opoziție față de îmbătarea cu alcool. Două treimi din băutorii din țara noastră și-au dobândit apetitul pentru alcool prin folosirea tutunului. — The Signs of the Times, October 27, 1887.Te 72.3

Fumătorii și lucrarea pentru temperanță — Cei care folosesc tutun nu pot fi lucrători acceptabili pentru cauza temperanței, pentru că nu există consecvență în pretenția lor că sunt bărbați ai temperanței. Cum pot vorbi ei celui care-și distruge judecata și viața prin alcool, când buzunarele lor sunt pline cu tutun și de-abia așteaptă să rămână singuri pentru a mesteca și fuma ceea ce le place? Cum ar putea ei pleda cu oarecare consecvență pentru reforme morale, de pe platforma temperanței, înaintea unor foruri ale sănătății, când ei înșiși se află sub stimulul tutunului? Dacă vor să aibă putere pentru a-i influența pe oameni să-și învingă iubirea pentru stimulente, cuvintele lor trebuie să vină dintr-o respirație pură și de pe buze curate. — Testimonies for the Church 5:441.Te 72.4

Ce putere poate avea un fidel al tutunului în stoparea progresului necumpătării? Este nevoie de o revoluție în materie de tutun, înainte ca securea să fie pusă la rădăcina copacului. Ceaiul, cafeaua și tutunul sunt, la fel de bine precum băuturile alcoolice, diferite gradații pe scala stimulentelor artificiale. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 34.Te 72.5