25 —Considerație față de lucrătorii de culoare

Religia Bibliei nu recunoaște nici castă și nici culoare. Ea nu ține seama de rang, de avere sau de onoruri lumești. Dumnezeu îi prețuiește pe oameni ca oameni. În ochii Lui, caracterul este cel care decide valoarea cuiva. Noi trebuie să recunoaștem Duhul lui Hristos în oricine este El descoperit. Nimănui nu trebuie să-i fie rușine să stea de vorbă sau să dea mâna cu un om de culoare cinstit, în orice loc s-ar afla. Cel care trăiește în atmosfera în care trăiește Hristos va învăța despre Dumnezeu și va ajunge să-i prețuiască pe oameni așa cum îi prețuiește El.9M 223.1

Pastorii noștri de culoare trebuie să fie tratați cu considerație. Lucrul acesta nu s-a făcut întotdeauna. Oamenii aceștia trebuie să fie încurajați să obțină o cunoștință deplină a adevărului. Ei trebuie să învețe cum să fie eficienți în a-i învăța pe alții adevărul. Și când se angajează cu credincioșie în lucrare, ei trebuie să primească salariu. Nu uitați că și lor le trebuie pâine.9M 223.2

Domnul dorește ca poporul Său din Nord să mențină o atitudine amabilă față de frații și surorile de culoare. Nu ar trebui să ne grăbim să le găsim greșeli. Nu ne putem aștepta ca aceștia să fie în toate privințele asemenea celor care s-au bucurat de avantaje mai mari. Să nu uităm dezavantajele sub care au trăit oamenii de culoare. Împrejurările în care au trăit ei au fost mult diferite de cele în care a trăit rasa albă. Cei din Nord au trăit într-o atmosferă mai curată, mai pură din punct de vedere moral, decât cea în care a trăit populația de culoare din Sud. Nu ne putem aștepta ca, în toate lucrurile, ei să fie la fel de fermi și de clari în ceea ce privește moralitatea. Dacă Hristos ar fi pe pământ astăzi, i-ar învăța pe cei care fac parte din rasa neagră într-un mod care ne-ar surprinde. El ne îndeamnă să ne aducem aminte că și cei care au avut parte de mari avantaje în multe lucruri se simt adesea jigniți , dacă greșelile lor sunt scoase în evidență, în mod nejustificat, și dacă sfaturile și mustrările le sunt adresate într-o manieră lipsită de simpatie și de amabilitate.9M 223.3

Atunci când între oamenii de culoare se petrec lucruri de o natură condamnabilă, aduceți-vă aminte că Domnul vrea să lucrați cu înțelepciunea unui păstor înțelept. Nu uitați că bunătatea va face mai mult decât asprimea. Faceți ca frații și surorile de culoare să vadă că frații lor vor ca ei să atingă nivelul cel mai înalt și că sunt gata să-i ajute. Și, dacă persoanele de culoare greșesc în unele lucruri, nu vă grăbiți să le condamnați și să le îndepărtați din lucrare.9M 224.1

Față de rasa neagră trebuie să se manifeste o dreptate riguroasă și imparțială. Hristos cere de la slujitorii Lui o compasiune plină de duioșie față de cei aflați în suferință, simpatie față de cei nefericiți și multă înțelegere și generozitate față de cei care greșesc.9M 224.2

*****

Cei săraci nu sunt excluși de la privilegiul de a dărui. Și ei, ca și cei bogați, pot lua parte la această lucrare. Lecția pe care a dat-o Hristos în legătură cu cei doi bănuți ai văduvei ne arată că și cel mai mic dar de bunăvoie al unui sărac, dacă este dat dintr-o inimă plină de iubire, este la fel de bine primit ca donațiile cele mai mari ale celor bogați. În balanța Sanctuarului, darurile celor săraci, date din dragoste pentru Hristos, nu sunt apreciate după suma dată, ci după dragostea care a îndemnat la acel sacrificiu.9M 224.3

*****