Susținerea Evangheliei

Domnul a lăsat ca proclamarea Evangheliei să depindă de lucrarea și de darurile de bunăvoie ale tuturor acelora care fac parte din poporul Său. Cel care le proclamă celor căzuți solia harului are și o altă lucrare de făcut — aceea de a le prezenta oamenilor datoria de a susține lucrarea lui Dumnezeu prin mijloacele lor. El trebuie să-i învețe că o parte din veniturile lor Îi aparțin lui Dumnezeu și că aceasta trebuie să fie dedicată cu sfințenie lucrării Sale. El trebuie să prezinte lecția aceasta atât prin învățătură, cât și prin exemplu; trebuie să aibă întotdeauna grijă ca nu cumva, prin purtarea lui, să slăbească forța învățăturilor pe care le dă.9M 246.4

Potrivit Scripturilor, ceea ce a fost pus deoparte ca aparținându-I Domnului constituie venitul Evangheliei și nu mai este al nostru. Este un sacrilegiu ca un om să ia din tezaurul lui Dumnezeu pentru a se servi pe sine sau pentru a le servi altora în afacerile lor lumești. Unii au făcut greșeala de a deturna de la altarul lui Dumnezeu ceea ce I-a fost dedicat Lui în mod special. Toți ar trebui să privească lucrul acesta în adevărata lui lumină. Nimeni, atunci când ajunge într-o situație dificilă, să nu ia banii consacrați scopurilor religioase ca să îi folosească în propriul său avantaj, liniștindu-și conștiința cu gândul că îi va da înapoi cândva în viitor. Este cu mult mai bine să reducă din cheltuieli, astfel încât acestea să corespundă venitului; mai degrabă să își restrângă cerințele și să trăiască potrivit mijloacelor pe care le are, decât să folosească banii Domnului în scopuri lumești.9M 246.5