37— Răsplata efortului stăruitor

„Dacă lucrarea zidită de cineva… rămâne în picioare, el va primi o răsplată” (1 Corinteni 3,14). Glorioasă va fi răsplata acordată atunci când lucrătorii credincioși se vor aduna în jurul tronului lui Dumnezeu și al Mielului. Când, în starea lui muritoare, a privit slava lui Dumnezeu, Ioan a căzut la pământ ca mort; el nu a fost în stare să suporte priveliștea. Dar când copiii lui Dumnezeu vor fi îmbrăcați în nemurire, ei „Îl vor vedea așa cum este” (1 Ioan 3,2). Ei vor sta înaintea tronului, primiți în Cel Preaiubit. Toate păcatele lor au fost șterse, toate nelegiuirile lor, îndepărtate. Acum, ei pot să privească slava neacoperită a scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Ei au fost părtași cu Hristos în suferințele Lui, au fost împreună-lucrători cu El în cadrul Planului de Mântuire și sunt părtași cu El în bucuria de a vedea sufletele mântuite în Împărăția lui Dumnezeu, ca acolo să-L slăvească pe Dumnezeu pentru veșnicie.9M 285.1

Fratele meu, sora mea, vă îndemn să vă pregătiți pentru venirea lui Hristos pe norii cerului! Zi de zi, îndepărtați din inima voastră iubirea de lume! Înțelegeți prin experiență proprie ce înseamnă să aveți părtășie cu Hristos. Pregătiți-vă pentru judecată, pentru ca, atunci când Hristos va veni ca să fie admirat în toți aceia care vor fi crezut, să fiți și voi printre aceia care Îl vor întâmpina în pace. În ziua aceea, cei răscumpărați vor străluci în slava Tatălui și a Fiului. Îngerii, atingându-și harpele de aur, îi vor saluta pe Împărat și trofeele biruinței Lui — cei ce au fost spălați și albiți în sângele Mielului. Un imn de biruință va izbucni, umplând întregul cer. Hristos a biruit. El intră pe porțile cerești, însoțit de cei răscumpărați ai Săi, martori ai faptului că misiunea Lui de suferință și de jertfă nu a fost în zadar.9M 285.2

Învierea și înălțarea Domnului nostru sunt o dovadă sigură a biruinței sfinților lui Dumnezeu asupra morții și a locuinței morților și o garanție că cerul le este deschis acelora care își spală hainele caracterului și le albesc în sângele Mielului. Isus S-a înălțat la Tatăl ca reprezentant al neamului omenesc și Dumnezeu îi va face pe aceia care reflectă chipul Său să privească și să fie părtași cu El la slava Lui.9M 286.1

Acolo sunt cămine pentru peregrinii de pe pământ. Sunt veșminte pentru cei neprihăniți, cu coroane de slavă și ramurile de finic ale biruinței. Tot ceea ce ne-a nedumerit din providența lui Dumnezeu va fi lămurit în lumea viitoare. Lucrurile greu de înțeles își vor găsi atunci explicația. Tainele harului se vor descoperi înaintea noastră. Acolo unde mintea noastră limitată nu a văzut decât confuzie și făgăduințe neîmplinite, vom vedea cea mai desăvârșită și mai frumoasă armonie. Vom ști atunci că dragostea infinită a hotărât acele experiențe care păreau cel mai greu de îndurat. Când ne vom da seama de grija plină de duioșie a Aceluia care face ca toate lucrurile să lucreze împreună pentru binele nostru, ne vom bucura cu o bucurie negrăită și plină de slavă.9M 286.2

Durerea nu poate exista în atmosfera cerului. În căminul celor răscumpărați nu vor mai fi lacrimi, nici cortegii funebre, nici semne de doliu. „Niciun locuitor nu zice: ‘Sunt bolnav!’ Poporul Ierusalimului capătă iertarea fărădelegilor lui” (Isaia 33,24). Un torent bogat de fericire va curge și se va adânci în decursul veșniciei.9M 286.3

Noi suntem încă înconjurați de umbrele și de tumultul activităților pământești. Să ne gândim în modul cel mai serios la acest fericit viitor. Să lăsăm credința să străpungă prin norii întunericului și să privim la Cel care a murit pentru păcatele lumii. El a deschis porțile paradisului pentru toți aceia care Îl primesc și cred în El. Lor, El le dă puterea de a deveni fii și fiice ale lui Dumnezeu. Să lăsăm ca nenorocirile care ne produc atâta durere și întristare să devină lecții pline de învățătură, care să ne motiveze să alergăm înainte, către premiul chemării cerești a lui Dumnezeu în Hristos Isus. Să fim încurajați de gândul că Domnul vine în curând. Fie ca această speranță să ne umple inimile de bucurie. “‘Încă puțină, foarte puțină vreme’ și ‘Cel ce vine va veni și nu va zăbovi’” (Evrei 10,37). Ferice de slujitorii aceia pe care Stăpânul lor îi va găsi veghind, atunci când va veni.9M 286.4

Mergem spre casă. Acela care ne-a iubit atât de mult, încât a murit pentru noi, ne-a zidit o cetate. Noul Ierusalim este locul odihnei noastre. Acolo, în cetatea lui Dumnezeu, nu va mai exista tristețe. Niciodată nu se vor mai auzi acolo nici vaiet de întristare, nici plânset de speranțe sfărâmate și de sentimente îngropate. În curând, veșmintele întristării vor fi schimbate cu haina de nuntă. În curând, vom fi martori la încoronarea Împăratului nostru. Cei a căror viață a fost ascunsă cu Hristos, cei care, pe acest pământ, au luptat lupta cea bună a credinței vor străluci de slava Răscumpărătorului în Împărăția lui Dumnezeu.9M 287.1

Nu va mai trece mult până când Îl vom vedea pe Acela în care sunt concentrate toate speranțele noastre de viață veșnică. În prezența Lui, toate încercările și suferințele acestei vieți vor fi ca nimic. „Să nu vă părăsiți dar încrederea voastră, pe care o așteaptă o mare răsplătire! Căci aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit. ‘Încă puțină, foarte puțină vreme’ și ‘Cel ce vine va veni și nu va zăbovi’” (Evrei 10,35-37). Priviți în sus, priviți în sus și lăsați ca, neîncetat, credința voastră să crească! Lăsați ca această credință să vă călăuzească pe cărarea îngustă care duce, prin porțile cetății lui Dumnezeu, în mărețul, întinsul, nemărginitul viitor de slavă care este pregătit pentru cei răscumpărați! „Fiți dar îndelung răbdători, fraților, până la venirea Domnului. Iată că plugarul așteaptă roada scumpă a pământului și o așteaptă cu răbdare, până primește ploaie timpurie și târzie. Fiți și voi îndelung răbdători, întăriți-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.” (Iacov 5,7.8).9M 287.2