O scenă impresionantă

În viziunile de noapte, o scenă impresionantă a trecut pe dinaintea mea. Am văzut un imens glob de foc, căzând peste niște clădiri frumoase și producând instantaneu distrugerea lor. Am auzit pe cineva spunând: „Am știut că judecățile lui Dumnezeu urmează să vină asupra acestui pământ, dar nu am știut că vor veni atât de curând.” Alții strigau cuprinși de agonie: „Voi ați știut? De ce nu ne-ați spus și nouă? Noi nu am știut.” De fiecare parte, am auzit rostindu-se aceleași cuvinte de reproș.9M 28.1

M-am trezit copleșită de o mare mâhnire. Am adormit din nou și se părea că eram într-o mare adunare. Cineva cu autoritate se adresa celor prezenți, înaintea cărora era întinsă o hartă a lumii. El spunea că harta reprezintă via lui Dumnezeu, care trebuie cultivată. Atunci când lumina din cer strălucește asupra cuiva, acea persoană trebuie să reflecte lumina și asupra altora. Luminile trebuie să fie aprinse în multe locuri, iar de la aceste lumini urmau să fie aprinse altele.9M 28.2

Erau repetate cuvintele: „Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni. Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Și oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.” (Matei 5,13-16)9M 28.3

Am văzut șuvoaie de lumină, luminând din orașe și din sate, din locurile înalte și din locurile joase ale pământului. Cuvântul lui Dumnezeu a fost ascultat și, drept urmare, erau monumente pentru El în fiecare oraș și în fiecare sat. Adevărul Său era proclamat în întreaga lume.9M 28.4

Apoi, această hartă a fost îndepărtată și o alta a fost pusă în locul ei. Pe ea, lumina strălucea doar din câteva locuri. Restul lumii se afla în întuneric, doar cu câte o licărire de lumină, ici și acolo. Călăuza noastră a spus: „Întunericul acesta este consecința faptului că oamenii și-au urmat calea lor. Ei au nutrit tendințe spre rău, moștenite și cultivate. Ei au făcut din punerea la îndoială, din căutarea de greșeli și din aducerea de acuzații preocuparea principală a vieții lor. Inima lor nu este împăcată cu Dumnezeu. Ei și-au ascuns lumina sub obroc.”9M 29.1

Dacă fiecare soldat al lui Hristos și-ar fi făcut datoria, dacă fiecare străjer de pe zidurile Sionului ar fi sunat din trâmbiță, dând un sunet clar, lumea ar fi putut să audă până acum solia de avertizare. Dar lucrarea este rămasă în urmă cu mulți ani. În timp ce oamenii dormeau, Satana a câștigat avantaj asupra noastră.9M 29.2

*****

Punându-ne încrederea în Dumnezeu, noi trebuie să înaintăm cu hotărâre, făcând lucrarea Sa fără egoism, în smerită dependență de El, încredințându-ne pe noi înșine, prezentul și viitorul nostru, înțeleptei Sale providențe, păstrându-ne încrederea neclintită până la sfârșit, aducându-ne aminte că nu datorită meritelor noastre primim binecuvântările Cerului, ci datorită meritelor lui Hristos și faptului că am acceptat, prin credința în El, harul îmbelșugat al lui Dumnezeu.9M 29.3