O demonstrare a principiilor creștine
Noi nu trebuie doar să publicăm teoria adevărului, ci să și prezentăm o ilustrare practică a lui în caracter și în viață. Instituțiile noastre de publicații trebuie să stea în fața lumii ca o întrupare a principiilor creștine. În instituțiile acestea, dacă se realizează planul lui Dumnezeu pentru ele, Domnul Hristos Însuși stă în fruntea forțelor lucrătoare. Îngeri sfinți supraveghează lucrarea din fiecare secțiune. Și tot ce se face în orice departament trebuie să poarte inscripția cerului și să se dea pe față superioritatea caracterului divin.7M 142.2
Dumnezeu a rânduit ca lucrarea Lui să fie prezentată lumii în linii sfinte și distincte. El dorește ca poporul Său să arate prin viața lor avantajele viețuirii creștine față de spiritul lumesc. Prin harul Său s-au luat toate măsurile în favoarea noastră ca să demonstrăm în toate ramurile lucrării noastre superioritatea principiilor cerului față de principiile lumii. Trebuie să arătăm că nivelul nostru de lucru este mai înalt decât al celorlalți. În toate lucrurile trebuie să manifestăm curăție de caracter, să arătăm că adevărul primit și ascultat face din cei care l-au primit fii și fiice ale lui Dumnezeu, copii ai Împăratului ceresc, și ca atare ei sunt cinstiți în tranzacțiile lor, credincioși, sinceri și drepți atât în cele mărunte, cât și în lucrurile cele mari ale vieții.7M 142.3
În toată lucrarea noastră, până și în cea tehnică, Dumnezeu dorește să se manifeste desăvârșirea caracterului Său. Exactitatea, iscusința, îndemânarea, înțelepciunea și desăvârșirea pe care El le-a cerut la clădirea tabernacolului pământesc, El dorește să fie puse în tot ce se face în slujba Sa. Orice tranzacție în care intră slujitorii Săi trebuie să fie tot atât de curată și de scumpă înaintea Sa ca și aurul, tămâia și smirna pe care înțelepții din răsărit le-au adus Pruncului Mântuitor într-o credință sinceră și curată.7M 142.4
În felul acesta, în afacerile lor, urmașii Domnului Hristos trebuie să fie purtători de lumină în lume. Dumnezeu nu le cere să facă vreun efort ca să strălucească. El nu aprobă străduința mulțumirii de sine prin a da pe față o bunătate superioară. El dorește ca sufletul lor să fie pătruns de principiile cerești și apoi, când vin în contact cu lumea, să dea pe față lumina care este în ei. Cinstea, integritatea și credincioșia lor stăruitoare în fiecare act al vieții vor fi mijloace de a ilumina.7M 143.1
Împărăția lui Dumnezeu nu vine cu arătare din afară. Ea vine prin blândețea inspirației Cuvântului Său, prin lucrarea lăuntrică a Duhului Său, prin comuniunea sufletului cu El care este viața lui. Cea mai mare manifestare a puterii ei se vede în natura omenească adusă la desăvârșirea de caracter a Domnului Hristos.7M 143.2
O înfățișare de bogăție sau de rang înalt, arhitectură sau mobilier costisitor, nu sunt esențiale pentru înaintarea lucrării lui Dumnezeu; tot la fel nici realizările care câștigă aplauzele oamenilor și slujesc vanitatea. Risipa lumească, oricât de impunătoare, n-are nici o valoare la Dumnezeu.7M 143.3
Chiar dacă datoria noastră este de a căuta desăvârșirea în cele exterioare, trebuie totdeauna să ținem minte că ținta aceasta trebuie să nu fie totul. Ea trebuie să fie subordonată intereselor mai înalte. Mai presus de cele văzute și trecătoare, Dumnezeu apreciază cele nevăzute și veșnice. Primele au valoare numai dacă le exprimă pe celelalte. Cele mai alese obiecte de artă n-au nici o frumusețe care să se poată compara cu frumusețea de caracter care este rodul lucrării Duhului Sfânt în suflet.7M 143.4
Când Dumnezeu a dat lumii pe Fiul Său, a înzestrat ființele omenești cu bogății nepieritoare — bogății față de care bogățiile acumulate de oameni de la începutul lumii sunt nimic. Domnul Hristos a venit pe pământ și a stat înaintea copiilor oamenilor cu comoara iubirii veșnice, și aceasta este comoara pe care, prin legătura noastră cu El, trebuie să o primim, să o facem cunoscut și să o împărtășim și altora.7M 143.5
Instituțiile noastre vor da prestigiu lucrării lui Dumnezeu în măsura devoțiunii și a consacrării lucrătorilor — dând pe față puterea harului lui Hristos de a transforma viața. Noi trebuie să fim deosebiți de lume datorită faptului că Dumnezeu a pus sigiliul Său asupra noastră, datorită faptului că El descoperă în noi propriul Său caracter de iubire. Răscumpărătorul nostru ne acoperă cu neprihănirea Lui.7M 144.1
Când alege bărbați și femei pentru slujba Sa, Dumnezeu nu întreabă dacă ei posedă învățătură, elocvență sau bogăție lumească. El întreabă: “Umblă ei într-o așa umilință ca Eu să-i pot învăța calea Mea? Pot pune cuvintele Mele pe buzele lor? Mă vor reprezenta ei pe Mine?”7M 144.2
Dumnezeu poate folosi orice persoană numai în măsura în care poate pune Duhul Său în templul sufletului. Lucrarea pe care El o va accepta este lucrarea care reflectă chipul Său. Urmașii Lui urmează să poarte, ca scrisoare a lor de acreditare în fața lumii, caracteristicile de neșters ale principiilor Lui nemuritoare.7M 144.3