Capitolul 135 — Dansul

Creștinul adevărat nu va intra în nici un loc de distracție și nu se va angaja în nici o activitate asupra căreia nu se poate cere binecuvântarea lui Dumnezeu. El nu va fi de găsit la teatru, în sala de biliard sau de bowling. El nu se va uni cu cei ce dansează și nu-și va permite nici o altă plăcere atrăgătoare, care L-ar alunga pe Hristos din minte.SCT 398.1

Celor care pledează pentru astfel de distracții le vom răspunde că nu le putem îngădui în Numele lui Isus din Nazaret. Binecuvântarea lui Dumnezeu nu va putea fi cerută, invocată asupra timpului petrecut la teatru sau la dans. Nici un creștin nu și-ar dori să se confrunte cu moartea într-un astfel de loc. Nimeni nu și-ar dori să fie găsit acolo la revenirea lui Hristos.SCT 398.2

Când va veni ceasul de pe urmă și ne vom afla față în față cu înregistrarea vieții noastre, vom regreta faptul că am participat la atât de puține petreceri de satisfacere a plăcerilor? Că am fost părtași la prea puține momente de veselie nesăbuită? Nu vom regreta mai degrabă amarnic că am irosit atât de multe ore prețioase în satisfacerea plăcerilor sinelui, că am neglijat atâtea ocazii care, folosite corespunzător, ne-ar fi asigurat comori veșnice?SCT 398.3

Pentru cei care pretind că practică religia, a devenit un obicei să-și scuze orice îngăduință periculoasă și vătămătoare căreia inima îi este devotată. Familiarizându-se cu păcatul, ei sunt orbiți de enormitatea acestuia. Mulți dintre cei ce pretind că sunt copii ai lui Dumnezeu ascund sub o aparență înșelătoare păcatele pe care Cuvântul Său le condamnă, atribuind plăcerilor lor lumești o haină a nevoilor bisericii.SCT 398.4