Alimentația și dezvoltarea intelectuală

Legăturii dintre alimentație și dezvoltarea intelectuală ar trebui să i se acorde mult mai multă atenție decât până acum. Opacitatea și starea de confuzie intelectuală sunt adesea rezultatul greșelilor făcute în alimentație.Ed 204.1

Se argumentează în mod frecvent că apetitul este o călăuză sigură în alegerea alimentelor. Dacă legile sănătății ar fi fost întotdeauna respectate, lucrul acesta ar fi adevărat. Însă prin obiceiuri greșite perpetuate de la o generație la alta, apetitul s-a stricat atât de mult, încât cere în mod constant să i se satisfacă vreo dorință vătămătoare. Acum, nu mai putem avea încredere în el ca și călăuză.Ed 204.2

În studiul igienei, studenții ar trebui să fie învățați despre valoarea nutritivă a diferitelor tipuri de alimente. Ar trebui să se arate cu claritate care este efectul unei alimentații concentrate și stimulatoare și, de asemenea, al alimentelor deficiente în elemente nutritive. Ceaiul și cafeaua, pâinea din făină rafinată, murăturile, legumele de calitate inferioară, bomboanele, condimentele și produsele de patiserie nu pot oferi nutrienții corespunzători. Mulți studenți au eșuat în urma folosirii unor asemenea alimente. Mulți copii incapabili de efort intens al minții sau al trupului sunt victimele unei alimentații sărace. Dacă sunt luate într-o combinație corectă, cerealele, fructele, nucile și legumele conțin toate elementele nutritive; iar când sunt pregătite cum se cuvine, ele constituie genul de alimentație care contribuie atât la tăria intelectuală, cât și la cea fizică.Ed 204.3

Este nevoie să luăm în considerare nu numai proprietățile mâncării, ci și dacă este potrivită pentru cel ce o folosește. Deseori, un tip de aliment care poate fi consumat fără restricții de către persoane angajate în muncă fizică trebuie evitat de aceia a căror ocupație este în general intelectuală. Ar trebui să se acorde atenție și combinării corecte a alimentelor. Cei care au o muncă intelectuală și alții care au ocupații sedentare nu ar trebui să consume multe feluri la aceeași masă.Ed 205.1

Trebuie să ne ferim și de alimentația în exces, chiar dacă este vorba de cea mai sănătoasă hrană. Organismul nu poate folosi mai mult decât este necesar pentru a clădi diferitele organe ale trupului, iar excesul îl îngreunează. Se presupune că mulți studenți au clacat din cauza studiului în exces, când cauza reală a fost alimentația în exces. Când se acordă atenția cuvenită legilor sănătății, primejdia suprasolicitării intelectuale este minoră; însă în multe cazuri de așa-zis colaps mental, umplerea exagerată a stomacului este ceea ce obosește de fapt trupul și slăbește mintea.Ed 205.2

În majoritatea cazurilor, două mese pe zi sunt de preferat în locul a trei mese. Când este luată mai devreme, cina dăunează digestiei mesei anterioare. Când este luată mai târziu, nu este nici ea digerată înainte de ora de culcare. Astfel, stomacul nu reușește să asigure o odihnă corespunzătoare. Somnul este deranjat, creierul și nervii sunt obosiți, apetitul pentru micul dejun este scăzut, întregul organism nu este împrospătat și nu este pregătit pentru îndatoririle zilei.Ed 205.3

Nu ar trebui să fie trecută cu vederea regularitatea timpului de masă și de culcare. Întrucât lucrarea de refacere a trupului are loc în timpul ceasurilor de odihnă, este esențial, mai cu seamă în tinerețe, ca somnul să fie regulat și îndestulător.Ed 205.4

Pe cât ne stă în putere, trebuie să evităm să mâncăm în fugă. Cu cât este mai scurt timpul pentru masă, cu atât ar trebui să mâncăm mai puțin. Este mai bine să sărim o masă decât să mâncăm fără a mesteca așa cum trebuie.Ed 206.1

Ora de masă ar trebui să fie un timp de părtășie și înviorare. Ar trebui să alungăm tot ceea ce este împovărător sau iritant. Nutriți încredere, bunătate și recunoștință față de Dătătorul a tot ceea ce este bun, iar conversația va fi voioasă, un flux plăcut de gânduri care vor înălța fără să obosească.Ed 206.2

Respectarea cumpătării și a regularității în toate lucrurile are o putere minunată. Nu vor fi suficiente doar împrejurările sau calitățile native pentru a dezvolta acea dispoziție senină, care contează atât de mult pentru netezirea cărării vieții. În același timp, puterea stăpânirii de sine astfel dobândite se va dovedi una dintre cele mai importante înzestrări pentru a da piept cu succes cu îndatoririle aspre și realitățile pe care orice ființă omenească le va întâlni.Ed 206.3

Înțelepciunea are “niște căi plăcute și toate cărările ei sunt niște cărări pașnice.” Proverbe 3, 17. Fiecare tânăr din țara noastră, având în fața lui posibilitățile făuririi unui destin mai înalt decât cel al împăraților încoronați, să cântărească lecția transmisă prin cuvintele înțeleptului: “Ferice de tine țară ... ai cărei voievozi mănâncă la vremea potrivită, ca să-și întărească puterile, nu ca să se dedea la beție!” Eclesiastul 10, 17.Ed 206.4