Școala din lumea cea nouă

“Ei vor vedea fața Lui și Numele Lui va fi pe frunțile lor.”

Cerul este o școală; câmpul ei de studiu, universul; învățătorul ei, Cel Infinit. O filială a acestei școli a fost stabilită în Eden; iar la împlinirea planului de răscumpărare, educația va fi reluată în școala din Eden.Ed 301.1

“Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” 1 Corinteni 2, 9. O cunoaștere a acestor lucruri nu poate fi dobândită decât prin Cuvântul Său; și nici acest lucru nu oferă decât o descoperire parțială.Ed 301.2

Profetul de pe Patmos descrie astfel locul școlii din lumea viitoare:Ed 301.3

“Apoi, am văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră.... Și eu, Ioan, am văzut coborându-se din cer de la Dumnezeu cetatea sfântă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.” Apocalipsa 21, 1.2.Ed 301.4

“Cetatea n-are trebuință nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, și făclia ei este Mielul.” Apocalipsa 21, 23.Ed 301.5

Între școala întemeiată în Eden, la început, și școala din lumea viitoare se întinde perioada întregii istorii a acestei lumi — istoria căderii în păcat și a suferinței omului, a jertfei divine și a biruinței asupra morții și a păcatului. În școala din viața viitoare nu se vor găsi toate condițiile acelei prime școli din Eden. Nu va mai exista un pom al cunoștinței binelui și răului, care să dea ocazia la ispită. Nu mai există nici un ispititor acolo, nici o ocazie pentru rău. Fiecare caracter a trecut proba impusă de păcat și nu mai este nimeni supus puterii sale.Ed 301.6

“Celui ce va birui,” spune Hristos, “îi voi da să mănânce din pomul vieții, care este în raiul lui Dumnezeu.” Apocalipsa 2, 7. Darul pomului vieții a fost condiționat în Eden și a fost în cele din urmă retras. Însă darurile vieții viitoare sunt absolute și veșnice.Ed 302.1

Profetul privește “un râu cu apa vieții, limpede ca și cristalul, care ieșea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu și al Mielului”. “Pe cele două maluri ale râului, era pomul vieții.” “Moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” Apocalipsa 22, 1.2; 21, 4.Ed 302.2

“Nu vor mai fi decât oameni neprihăniți în poporul tău:
Ei vor stăpâni țara pe vecie,
Ca o odraslă sădită de Mine,
Lucrarea mâinilor Mele,
Ca să slujească spre slava Mea.” Isaia 60, 21.Ed 302.3

Readus în prezența Sa, omul va fi din nou, ca la început, învățat de Dumnezeu: “Poporul Meu va cunoaște Numele Meu, ... va ști, în ziua aceea, că Eu vorbesc și zic: Iată-Mă!” Isaia 52, 6.Ed 302.4

“Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, ei vor fi poporul Lui și Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.” Apocalipsa 21, 3.Ed 302.5

“Aceștia vin din necazul cel mare; ei și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului. Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu și-I slujesc zi și noapte în Templul Lui.... Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete, nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arșiță. Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieții.” Apocalipsa 7, 14-17.Ed 303.1

“Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea față în față. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.” 1 Corinteni 13, 12.Ed 303.2

“Ei vor vedea fața Lui, și Numele Lui va fi pe frunțile lor.” Apocalipsa 22, 4.Ed 303.3

Acolo, când va fi îndepărtat vălul care ne întunecă privirea, iar ochii noștri vor contempla acea lume a frumuseții din care nu surprindem acum decât câte un licăr fugar; când vom privi splendorile cerurilor, acum scrutate de departe prin telescop; când, la îndepărtarea ciumei păcatului, întregul pământ va apărea în “bunăvoința Domnului, Dumnezeului nostru”, ce câmp ni se va deschide spre studiu! Acolo, studentul în științe poate citi rapoartele creației fără a descoperi ceva care să amintească de legea păcatului. Poate asculta muzica vocilor naturii fără a sesiza vreo notă de plânset sau vreo nuanță slabă de tristețe. Pe toate lucrurile create va putea deosebi o singură semnătură, în universul necuprins va vedea “scris mare, Numele Lui sfânt” și nici o urmă a răului nu va mai exista pe pământ, în mare sau pe cer.Ed 303.4

Acolo, vom trăi viața edenică, viața în grădină și pe câmp. “Vor zidi case și le vor locui, vor sădi vii și le vor mânca rodul. Nu vor zidi case ca altul să locuiască în ele, nu vor sădi vii pentru ca altul să le mănânce rodul, căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor și aleșii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.” Isaia 65, 21.22.Ed 303.5

“Nici un rău, nici o vătămare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfânt, zice Domnul.” Isaia 65, 25. Acolo, omul va fi repus în dreptul său pierdut, acela de stăpân, iar făpturile inferioare vor recunoaște iarăși autoritatea sa; cele feroce vor deveni blânde, iar cele temătoare, încrezătoare.Ed 304.1

Înaintea studentului se va deschide o istorie cu un orizont nesfârșit și de o bogăție de nedescris. Aici, de pe terenul avantajos al Cuvântului lui Dumnezeu, studentului i se acordă perspectiva câmpului vast al istoriei și poate dobândi cunoștințe legate de principiile care guvernează desfășurarea evenimentelor omenești. Însă privirea lui este încă încețoșată, iar cunoașterea sa incompletă. El nu va vedea toate lucrurile cu claritate până nu va sta în lumina veșniciei.Ed 304.2

Atunci se va deschide înaintea lui manualul marelui conflict, a cărui naștere a avut loc înainte de începutul timpului și a cărei studiere se va isprăvi numai când timpul va înceta. Istoria apariției păcatului; a minciunii sale fatale cu lucrarea sa perfidă; a adevărului care, fără a se îndepărta de linia sa dreaptă, a înfruntat și a biruit eroarea — toate vor fi descoperite. Vălul care se interpune între lumea văzută și cea invizibilă va fi dat la o parte și vor fi scoase la iveală lucruri minunate.Ed 304.3

Nu vom înțelege cât datorăm grijii și intervenției îngerilor Săi până nu vom vedea actele providenței lui Dumnezeu în lumina veșniciei. Făpturile cerești au jucat un rol activ în istoria oamenilor. S-au arătat în veșminte care străluceau ca fulgerul; au venit în chip de oameni, îmbrăcați ca drumeți. Au primit ospitalitatea căminelor omenești; au jucat rolul de călăuze pentru călătorii surprinși pe drum la căderea nopții. Au zădărnicit planul tâlharului și au abătut lovitura nimicitorului.Ed 304.4

Conducătorii acestei lumi nu știu, dar în ședințele lor de consfătuire au participat îngeri ca purtători de cuvânt. Ochii omenești i-au văzut. Apelurile lor au ajuns la urechile oamenilor. Soli cerești au pledat în sălile de consiliu și în curțile de judecată cauza celor prigoniți și apăsați. Au dejucat planuri și au oprit rele care ar fi adus nedreptate și suferință copiilor lui Dumnezeu. Toate acestea vor fi descoperite înaintea studenților din școala cerească.Ed 305.1

Fiecare persoană răscumpărată va înțelege slujirea îngerilor în propria sa viață. Îngerul care a fost păzitorul lui de la început; îngerul care i-a vegheat pașii și i-a acoperit capul în ziua primejdiei; îngerul care a fost cu el în valea umbrei morții, care a însemnat locul său de odihnă și care a fost primul care l-a întâmpinat în dimineața învierii — cum va fi să întrețină o conversație cu el și să afle despre istoria intervenției divine în viața sa, a cooperării cerești în fiecare lucrare în folosul omului!Ed 305.2

Toate lucrurile neclare ale experienței vieții vor fi atunci clarificate. Acolo unde pentru noi nu exista decât încurcătură și dezamăgire, țeluri spulberate și planuri zădărnicite se va vedea un scop grandios, de neoprit, victorios, o armonie divină.Ed 305.3

Acolo, toți aceia care au lucrat într-un spirit lipsit de egoism vor vedea rodul străduințelor lor. Se va vedea efectul fiecărui principiu corect și fapte nobile. Vedem ceva din toate acestea aici. Dar cât de puțin din rezultatele celei mai nobile lucrări din lume poate vedea înfăptuitorul ei în această viață! Cât de mulți trudesc în mod altruist și neobosit pentru unii îndepărtați și necunoscuți! Părinți și învățători se întind pentru ultimul lor somn și se pare că au muncit degeaba toată viața; ei nu știu că prin credincioșia lor s-au eliberat râuri de binecuvântare care nu vor seca niciodată; numai prin credință îi pot vedea pe copiii educați de ei devenind o binecuvântare și o inspirație pentru semenii lor, iar influența aceasta răspândindu-se de o mie de ori. Mulți lucrători transmit în lume solii de putere, speranță și curaj, cuvinte care duc binecuvântare către inimile din fiecare țară; în truda sa neștiută și însingurată, el știe însă prea puțin despre efecte. Așa sunt oferite daruri, așa sunt purtate poveri, așa se face lucrare. Unii sădesc sămânța de pe urma căreia, deasupra mormintelor lor, alții culeg recolte binecuvântate. Ei plantează pomi, pentru ca alții să le mănânce rodul. Sunt mulțumiți aici să știe că au pus în mișcare forțe pentru bine. În lumea cea nouă se vor vedea munca și rezultatele tuturor acestora.Ed 305.4

Există în ceruri un raport pentru fiecare dar oferit de Dumnezeu — pentru orice dar care i-a împins pe oameni la eforturi altruiste. Urmărirea acestora în amploarea liniilor lor complicate, contemplarea acelora care au fost înălțați și înnobilați prin eforturile noastre, cercetarea, în istoria lor, a efectelor lucrării principiilor corecte — acesta va fi unul din studiile și răsplățile școlii cerești.Ed 306.1

Acolo vom cunoaște deplin, așa cum și noi am fost cunoscuți pe deplin. Acolo, iubirile și simpatiile pe care Dumnezeu ni le-a sădit în suflet își vor găsi cea mai adevărată și mai dulce manifestare. Comuniunea curată cu ființe sfinte, viața socială armonioasă cu îngerii binecuvântați și cu cei credincioși din toate veacurile, părtășia sacră ce unește “orice familie, în ceruri și pe pământ” — toate acestea se numără printre experiențele vieții de apoi.Ed 306.2

Acolo va fi muzică și cântare, o astfel de muzică și asemenea cântări cum nici o ureche omenească nu a mai auzit, cum nici o minte nu a conceput — afară doar de cele din viziunile primite de la Dumnezeu.Ed 307.1

“Și cântăreții, și cei ce cântă la instrumente vor fi acolo.” Psalmii 87, 7 (KJV). “Își vor înălța glasurile, vor cânta pentru măreția Domnului.” Isaia 24, 14 (KJV).Ed 307.2

“Tot așa are Domnul milă de Sion și mângâie toate dărâmăturile lui. El va face pustia lui ca un rai și pământul lui uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria și veselia vor fi în mijlocul lui, mulțumiri și cântări de laudă.” Isaia 51, 3.Ed 307.3

Acolo va fi dezvoltată fiecare putere și sporită fiecare destoinicie. Vor fi împlinite cele mai mari inițiative și vor fi îndeplinite cele mai mari ambiții. Cu toate acestea, se vor ivi noi înălțimi de urcat, noi minuni de admirat, noi adevăruri de pătruns, alte și alte obiective care să solicite puterile trupului, minții și sufletului.Ed 307.4

Toate comorile universului vor fi deschise pentru studiul copiilor lui Dumnezeu. Cu o încântare mai presus de cuvinte vom pătrunde în bucuria și înțelepciunea făpturilor necăzute în păcat. Vom împărtăși comorile câștigate în veacuri și veacuri de contemplare a lucrărilor mâinilor lui Dumnezeu. Și anii veșniciei, în desfășurarea lor, vor continua să aducă alte descoperiri glorioase. “Nespus mai mult decât cerem sau gândim noi” (Efeseni 3, 20) va însemna, în veci de veci, însușirea darurilor lui Dumnezeu.Ed 307.5

“Robii Lui Îi vor sluji.” Apocalipsa 22, 3. Viața de pe pământ este începutul vieții din cer; educația de pe pământ reprezintă o inițiere în principiile cerului; lucrarea vieții de aici este o pregătire pentru lucrarea vieții de acolo. Ceea ce suntem acum în caracter și slujire sfântă este reflecția sigură a ceea ce vom fi.Ed 307.6

“Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească.” Matei 20, 28. Lucrarea lui Hristos de pe pământ este lucrarea Sa de sus, iar răsplata noastră pentru faptul că am lucrat împreună cu El în această lume va fi o putere mai mare și un privilegiu mai larg, acela de lucra cu El în lumea viitoare.Ed 308.1

“Voi Îmi sunteți martori, zice Domnul, că Eu sunt Dumnezeu.” Isaia 43, 12. Aceasta vom fi și în veșnicie.Ed 308.2

De ce s-a îngăduit ca marea luptă să continue veacuri și veacuri de-a rândul? De ce nu a fost curmată existența lui Satana de la începutul răzvrătirii lui? Pentru ca universul să poată fi convins de dreptatea lui Dumnezeu în confruntarea Sa cu răul; pentru ca păcatul să poată fi condamnat pentru veșnicie. În planul de răscumpărare, există înălțimi și adâncimi pe care nici eternitatea nu le poate epuiza, minuni la care îngerii doresc să privească. Dintre toate ființele create, numai cei răscumpărați au cunoscut din propria lor experiență conflictul efectiv cu păcatul; ei au lucrat împreună cu Hristos și, lucru imposibil chiar și îngerilor, au fost părtași la suferințele Sale; să nu aibă ei oare nici o mărturie legată de știința răscumpărării — nimic care să le fie de folos ființelor necăzute?Ed 308.3

Chiar în acest moment “domniile și stăpânirile din locurile cerești” cunosc “prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu.” “El ne-a înviat împreună și ne-a pus să ședem împreună în locurile cerești ... ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăție a harului Său, în bunătatea Lui față de noi în Hristos Isus.” Efeseni 3, 10; 2, 6.7.Ed 308.4

“În locașul Lui totul strigă: Slavă!” (Psalmii 29, 9), iar cântarea pe care o vor înălța toți cei răscumpărați — cântecul propriei lor experiențe — va vorbi despre slava lui Dumnezeu: “Mari și minunate sunt lucrările Tale, Doamne, Dumnezeule Atotputernice! Drepte și adevărate sunt căile Tale, Împărate al Neamurilor! Cine nu se va teme, Doamne, și cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu ești Sfânt.” Apocalipsa 15, 3.4.Ed 308.5

În viața noastră de aici, așa cum este ea, pământească și limitată de păcat, descoperim cea mai mare bucurie și cea mai înaltă educație în slujire. Iar în condiția viitoare, neîncătușați de limitările impuse de firea omenească supusă păcatului, tot în slujire vom afla cea mai mare bucurie și cea mai înaltă educație — dând mărturie și învățând iarăși, în timp ce mărturisim că “bogăția slavei tainei acesteia între Neamuri” este “Hristos în voi, nădejdea slavei.” Coloseni 1, 27.Ed 309.1

“Ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar știm că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este.” 1 Ioan 3, 2.Ed 309.2

Hristos va privi apoi răsplata muncii Sale în rezultatele ei. În acea mulțime pe care nimeni n-o va putea număra, în cei “înfățișați fără prihană și plini de bucurie înaintea slavei Sale” (Iuda 24), El, al cărui sânge ne-a răscumpărat și a cărui viață ne-a învățat, “va vedea rodul muncii sufletului Lui și se va înviora.” Isaia 53, 11.Ed 309.3