Lucrul manual

“Căutați ... să lucrați cu mâinile voastre.”

La Creațiune, munca a fost oferită ca o binecuvântare. Ea presupunea dezvoltare, putere, fericire. Starea schimbată a pământului prin blestemul păcatului a adus o schimbare în condiția muncii; cu toate că acum este însoțită de griji, oboseală și suferință, ea reprezintă încă un izvor de binecuvântare și dezvoltare și un mod de apărare împotriva ispitei. Disciplina sa este o piedică pentru cedarea în fața plăcerilor și favorizează sârguința, curățenia caracterului și statornicia. Devine în felul acesta o parte a marelui plan al lui Dumnezeu de recuperare a noastră din starea de păcat.Ed 214.1

Tinerii ar trebui să vadă adevărata demnitate a muncii. Arătați-le că Dumnezeu muncește neîncetat. Toate lucrurile din natură își fac lucrarea ce le-a fost încredințată. Activitatea este numitorul comun al întregii Creațiuni și, pentru a ne împlini și noi misiunea, trebuie să fim activi.Ed 214.2

În munca noastră, trebuie să fim împreună lucrători cu Dumnezeu. El ne oferă pământul și comorile sale; dar trebuie să le adaptăm pentru folosul și confortul nostru. El face copacii să crească; noi însă pregătim grinzile și construim casa. El a ascuns în pământ aurul și argintul, fierul și cărbunele; nu le putem obține însă decât prin trudă.Ed 214.3

Arătați că, în timp ce Dumnezeu a creat și ține neîncetat toate lucrurile sub control, ne-a înzestrat cu o putere care nu diferă total de puterea Sa. Nouă ne-a fost dat un anumit grad de control asupra forțelor naturii. Așa cum Dumnezeu a chemat pământul din haos la o existență minunată, tot așa și noi putem aduce ordine și frumusețe acolo unde este neorânduială. Și chiar dacă toate lucrurile sunt acum mânjite de păcat, putem simți o bucurie asemănătoare cu a Sa când ne ducem treaba la bun sfârșit, așa cum și El a numit pământul “foarte bun” când l-a privit în frumoasa sa alcătuire.Ed 214.4

Ca regulă generală, exercițiul fizic cel mai binefăcător pentru tineri va fi aflat în munca utilă. Copilașul găsește și recreere, și dezvoltare în joacă; iar obiectele sale de amuzament ar trebui să fie de așa natură, încât să favorizeze nu numai creșterea fizică, dar și pe aceea intelectuală și spirituală. Pe măsură ce dobândește tărie și inteligență, va găsi cea mai bună recreere într-una din sferele efortului folositor. Ceea ce dă îndemânare mâinii în direcția a ceea ce este folositor și îi învață pe tineri să-și poarte partea de poveri ale vieții este tot ce poate fi mai eficient pentru asigurarea creșterii minții și a caracterului.Ed 215.1

Tinerii trebuie învățați că viața înseamnă muncă serioasă, responsabilitate, purtare de grijă. Ei au nevoie de o pregătire care îi va face oameni practici — bărbați și femei care se pot descurca în stările de urgență. Ar trebui să fie învățați că disciplina unei activități sistematice, bine organizate, este esențială nu numai ca o apărare împotriva vicisitudinilor vieții, dar și ca un ajutor pentru o dezvoltare de ansamblu.Ed 215.2

În ciuda a tot ce s-a spus și s-a scris despre demnitatea muncii, există un simțământ general că ea ar fi degradantă. Tinerii se agită să devină învățători, funcționari, comercianți, medici, avocați sau să ocupe vreo altă poziție care nu pretinde efort fizic. Tinerele disprețuiesc munca în gospodărie și caută o educație în alte ramuri. Aceștia trebuie să afle că nici bărbații, nici femeile nu sunt dezonorați prin muncă cinstită. Ceea ce dezonorează este lenevia și dependența egoistă. Lenevia nutrește cedarea în fața plăcerilor, rezultatul fiind o viață goală și stearpă — un teren care invită creșterea tuturor relelor. “Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare de la Dumnezeu. Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat și sfârșește prin a i se pune foc.” Evrei 6, 7.8.Ed 215.3

Multe din ramurile de studiu, care consumă timpul studentului, nu sunt esențiale pentru calitatea de a fi folositor sau pentru fericire; dar este esențial ca fiecare tânăr să se întâlnească în mod statornic cu îndatoririle de zi cu zi. Dacă trebuie neapărat, o tânără se poate dispensa de cunoașterea limbii franceze, a algebrei sau chiar a pianului; dar este indispensabil ca ea să învețe să facă pâine bună, să croiască veșminte potrivite și să-și îndeplinească în mod eficient multele datorii care țin de gospodărie.Ed 216.1

Nu este nimic mai important pentru sănătatea și fericirea întregii familii decât priceperea și cunoașterea celei ce gătește. Prin mâncare nehrănitoare, necorespunzător preparată, ea poate împiedica și chiar ruina atât calitatea de a fi folositor a adultului, cât și dezvoltarea copilului. Sau, prin pregătirea alimentelor potrivite pentru nevoile trupului, fiind în același timp, apetisante și gustoase, ea poate realiza tot atât de mult în direcția binelui, cât poate realiza și în cea a răului. Astfel, în multe privințe, fericirea în viață este strâns legată de credincioșia în îndatoririle obișnuite.Ed 216.2

Întrucât și femeile, și bărbații joacă un rol în gospodărie, și băieții, și fetele ar trebui să dobândească o cunoaștere a îndatoririlor casnice. A-și face patul, a-și face ordine în camera lui, a spăla vasele, a pregăti o masă, a spăla și a-și repara îmbrăcămintea, reprezintă o pregătire care nu ar trebui să pară că scade din bărbăția vreunui băiat; îl vor face mai fericit și mai folositor. Iar dacă fetele, la rândul lor, ar putea învăța să înhame un cal și să-l conducă, să folosească fierăstrăul și ciocanul, grebla și sapa, ar fi mai bine pregătite pentru a înfrunta greutățile neașteptate ale vieții.Ed 216.3

Copiii și tinerii să învețe din Biblie cum a onorat Dumnezeu munca celui care trudește în toate zilele lui. Să citească despre “fiii proorocilor” (2 Împărați 6,1-7), studenți aflați la școală care își construiau singuri o casă și pentru care a fost făcută o minune ca să nu se piardă toporul care fusese împrumutat. Să citească despre Isus, tâmplarul, și despre Pavel, cel ce croia corturi, care îmbina truda meșteșugului său cu cea mai înaltă lucrare, unind astfel umanul cu divinul. Să citească despre tânărul ale cărui cinci pâini au fost folosite de Mântuitorul în acea minune a hrănirii mulțimii; despre croitoreasa Dorca, sculată din morți pentru a putea să facă îmbrăcăminte pentru cei săraci; sau despre femeia înțeleaptă descrisă în cartea Proverbelor, care “face rost de lână și de in, lucrează cu mâini harnice”, care “dă hrană casei sale și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale”, care “sădește o vie” și “își oțelește brațele”; care “își întinde mâna către cel nenorocit” și “veghează asupra celor ce se petrec în casa ei și nu mănâncă pâinea lenevirii.” Proverbe 31, 13.15.16.17.20.27.Ed 217.1

Despre o asemenea femeie, Dumnezeu spune: “Va fi lăudată. Răsplătiți-o cu rodul muncii ei, și faptele ei s-o laude la porțile cetății.” Proverbe 31, 30.31.Ed 217.2

Pentru fiecare copil, prima școală de meserii ar trebui să fie căminul. Și, pe cât este posibil, facilitățile pentru o pregătire practică ar trebui să existe în fiecare școală. Într-o mare măsură, o asemenea pregătire ar lua locul sălii de sport și ar adăuga binefacerea unei discipline valoroase.Ed 217.3

Pregătirea practică merită o atenție mult mai mare decât cea pe care a primit-o până acum. Ar trebui să se întemeieze școli în care, pe lângă cea mai înaltă cultură mintală și morală, să se ofere cele mai bune posibilități pentru dezvoltare fizică și pregătire practică într-o meserie. Ar trebui să se facă instruirea în agricultură, manufactură — acoperind cât se poate de multe tipuri de meserii — și, de asemenea, în economia familială, arta culinară vegetariană, cusut, croitorie, igienă, tratarea celor bolnavi și alte ramuri înrudite. Ar trebui să se asigure grădini, ateliere și săli de tratament, iar fiecare gen de activitate să se afle sub îndrumarea unor instructori pricepuți.Ed 218.1

Munca trebuie să aibă un țel clar și să fie efectuată cu conștiinciozitate. În vreme ce fiecare om are nevoie de ceva cunoștințe în diferite meserii, este indispensabil să devină foarte priceput în măcar una. Fiecare tânăr, când părăsește școala, trebuie să fi dobândit cunoștințele legate de o meserie sau ocupație anume, prin care, dacă trebuie, să-și câștige traiul.Ed 218.2

Obiecția adusă cel mai adesea împotriva pregătirii practice pentru o meserie în școli se leagă de cheltuielile mari pe care le presupune aceasta. Însă obiectul dobândit este vrednic de costul lui. Nici o altă lucrare, care ne-a fost încredințată, nu este atât de importantă ca pregătirea tinerilor, și fiecare sumă cerută pentru atingerea corectă a acestui țel reprezintă mijloace materiale bine cheltuite.Ed 218.3

Chiar și din punctul de vedere al rezultatelor financiare, cheltuielile cerute de pregătirea practică se vor dovedi o adevărată economie. Mulți dintre băieții noștri vor fi ținuți în acest fel departe de colțul străzii și de cârciumă; cheltuielile pentru grădini, ateliere și săli de baie vor fi mai mult decât acoperite prin economiile care se vor face în ce privește spitalele și școlile de corecție. Și apoi, tinerii ca persoane: educați în spiritul sârguinței și calificați în ramuri ale muncii productive, folositoare — cine ar putea estima valoarea lor pentru societate și națiune?Ed 218.4

Ca relaxare după studiu, oferind un exercițiu pentru întreg corpul, sunt extrem de binefăcătoare ocupațiile practicate în aer liber. Nici o ramură a pregătirii practice nu este mai valoroasă ca agricultura. Ar trebui făcut un efort mai mare pentru a crea și încuraja un interes în inițiativele agricole. Învățătorul să atragă atenția asupra a ceea ce spune Biblia despre agricultură: că a fost planul lui Dumnezeu ca omul să lucreze pământul; că primului om, conducătorul întregii lumi, i s-a dat o grădină pentru a o cultiva; și că mulți dintre cei mai mari conducători ai lumii, cu adevărat floarea nobilimii ei, au fost lucrători ai pământului. Arătați ocaziile pe care le au printr-o asemenea viață. Înțeleptul spune: “Împăratul însuși trage foloase din roadele câmpului”. Eclesiastul 5, 9 (KJV). Biblia declară despre acela care cultivă pământul: “Dumnezeul lui l-a învățat să facă așa, El i-a dat aceste învățături”. Isaia 28, 26. Și iarăși: “Cine îngrijește de un smochin, va mânca din rodul lui”. Proverbe 27, 18. Cel care-și câștigă existența prin agricultură scapă de multe ispite și are nenumărate privilegii și binecuvântări de care sunt lipsiți cei a căror muncă se desfășoară în orașele mari. Iar în aceste zile ale trusturilor mamut și ale competiției din viața de afaceri, numai puțini se bucură de o independență atât de reală și de o siguranță atât de mare că vor fi răsplătiți din belșug pentru munca lor, așa cum este cazul celor ce lucrează pământul.Ed 219.1

În studiul agriculturii, elevii să nu beneficieze numai de teorie, ci și de practică. În timp ce învață ce are de spus, știința despre natura și pregătirea solului, valoarea diferitelor tipuri de culturi și cele mai bune metode de producție, să-și pună în practică aceste cunoștințe. Învățătorii să împartă munca lor cu studenții și să arate ce rezultate pot fi atinse printr-un efort plin de îndemânare și pricepere. Poate fi trezit astfel un interes real, o ambiție de a face lucrarea în cea mai bună manieră cu putință. O astfel de ambiție, împreună cu efectul înviorător al exercițiului fizic, al soarelui și aerului curat, va crea o dragoste pentru munca agricolă care în cazul multor tineri se va transforma în alegerea de a îmbrățișa acest gen de ocupație. Pot fi stabilite în felul acesta influențe care vor avea greutate în stăvilirea valului de persoane care migrează acum către marile orașe.Ed 219.2

Astfel, și școlile noastre pot ajuta în mod eficient la plasarea maselor de oameni lipsiți de locuri de muncă. Mii de oameni neajutorați și înfometați, care sporesc zilnic rândurile tuturor categoriilor de delincvenți, ar putea reuși să se întrețină singuri, ducând o viață fericită, sănătoasă și independentă, dacă ar putea fi călăuziți spre o muncă sârguincioasă, pricepută, în cultivarea pământului.Ed 220.1

De avantajul muncii fizice au nevoie, de asemenea, oamenii care depun o muncă intelectuală. Cineva poate avea o minte strălucită; poate prinde foarte repede o idee; cunoștințele și priceperea sa îi pot asigura acceptarea în sfera chemării pe care și-a ales-o; cu toate acestea, el poate fi încă departe de pregătirea necesară pentru împlinirea cerințelor ei. O educație formată în general prin intermediul cărților duce la o gândire superficială. Munca practică încurajează observația foarte atentă și gândirea independentă. Dacă este corect aplicată, ea tinde să dezvolte acea înțelepciune practică pe care o numim bun simț. Ea dezvoltă abilitatea de a planifica și de a executa, întărește curajul și perseverența și reclamă exercitarea tactului și îndemânării.Ed 220.2

Medicul care a așezat o temelie pentru cunoștințele sale profesionale lucrând efectiv în camera bolnavului va avea o percepție rapidă, o cunoaștere cu un spectru larg și abilitatea de a presta serviciul de care este nevoie în urgențe — toate acestea fiind calități necesare, pe care numai o pregătire practică le poate forma pe deplin.Ed 221.1

Pastorul, misionarul, învățătorul vor descoperi că influența pe care o au asupra oamenilor este mult sporită când se face simțit faptul că au cunoștințele și îndemânarea necesare pentru îndatoririle practice ale vieții de zi cu zi. Și adesea succesul misionarului — poate chiar viața lui — depinde de cunoștințele privitoare la lucrurile practice. Îndemânarea de a pregăti mâncarea, de a face față accidentelor și stărilor de urgență, de a trata bolile, de a construi o casă sau o biserică dacă este necesar — de acestea depinde adesea succesul sau eșecul în lucrarea vieții lui.Ed 221.2

În dobândirea unei educații, mulți studenți ar câștiga o pregătire extrem de valoroasă dacă s-ar întreține prin forțele lor proprii. În loc să facă datorii sau să depindă de tăgăduirea de sine a părinților, tinerii și tinerele să depindă de propriile persoane. Vor învăța astfel valoarea banilor, valoarea timpului, a puterii și ocaziilor și se vor afla sub mult mai puține ispite de a-și îngădui obiceiurile leneviei și cheltuielilor inutile. O dată stăpânite în acest fel lecțiile economiei, ale sârguinței, tăgăduirii de sine, ale conducerii practice ale afacerilor și ale statorniciei în scopul propus, se va dovedi că acest lucru este o parte extrem de importantă în înzestrarea necesară pentru bătălia vieții. Învățată de student, lecția ajutorului pe care și-l dă singur are o bătaie lungă prin faptul că păzește instituțiile de învățământ de povara datoriilor sub care s-au luptat atât de multe școli și care au redus atât de mult utilitatea lor.Ed 221.3

Tinerii să fie pătrunși de gândul că educația nu are scopul de a-i învăța cum să scape de sarcinile neplăcute ale vieții și de poverile ei, ci acela de a ușura munca prin predarea unor metode mai bune și a unor idealuri mai înalte. Învățați-i că adevăratul țel al vieții nu este de a-și asigura cel mai mare câștig posibil pentru ei înșiși, ci de a-L onora pe Făcătorul lor, împlinindu-și partea de muncă în lume și dând o mână de ajutor celor mai slabi sau mai neștiutori.Ed 221.4

Un motiv important pentru care munca fizică este disprețuită este modul neglijent, necugetat, în care este atât de des împlinită. În aceste cazuri, ea este făcută de nevoie, nu pentru că aceasta este alegerea. Muncitorul nu pune inimă în ce face, nu păstrează nici respectul de sine și nici nu-l câștigă pe al altora. Pregătirea practică ar trebui să îndrepte această greșeală, să dezvolte obiceiul de a fi atent și scrupulos. Elevii ar trebui să învețe să aibă tact și să lucreze după un sistem; ar trebui să învețe să folosească bine timpul și să nu facă decât mișcările folositoare. Nu numai că ar trebui să fie învățați cele mai bune metode, dar să li se insufle ambiția de a se perfecționa neîncetat. Țelul lor să fie acela de a-și desăvârși munca, pe cât le este cu putință mâinilor și creierului omenesc.Ed 222.1

O asemenea pregătire va face din tineri stăpâni ai muncii, nu robi ai ei. Va ușura viața celui care trudește și va înnobila chiar și cele mai umile ocupații. Cel care consideră că munca nu este decât o corvoadă și se apucă de ea într-o ignoranță în care se complace, o va găsi cu adevărat o povară. Dar cei care recunosc știința chiar și în cea mai umilă dintre munci, vor vedea în ea noblețea și frumusețea și vor găsi plăcere în împlinirea ei cu credincioșie și eficiență.Ed 222.2

Un tânăr care a fost pregătit în felul acesta, oricare ar fi chemarea lui în viață, atâta vreme cât este onest, va face ca poziția sa să fie folositoare și onorată.Ed 222.3