Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Principiile fundamentale ale educaţiei creştine - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Cartea cărților

    Studiul Bibliei va da putere intelectului. Psalmistul spune: “Auzirea cuvintelor Tale dă lumină; dă pricepere omului de rând.” Adesea mi se pune întrebarea: “Ar trebui ca Biblia să devină cea mai importantă carte din școlile noastre?” Ea este o carte prețioasă, o carte minunată. Este o comoară care conține nestemate de o valoare inestimabilă. Este o istorie care deschide în fața noastră secolele trecute. Fără Biblie, ar fi trebuit să presupunem și să fabulăm cu privire la ceea ce s-a petrecut în veacurile trecute. Dintre toate cărțile care au inundat lumea, oricât ar fi de valoroase, Biblia este cartea cărților și este demnă de cel mai atent și mai aprofundat studiu. Aceasta nu redă doar istoria creațiunii acestei lumi, ci cuprinde și o descriere a lumii care va veni. Ea conține lucruri cu privire la minunile Universului și descoperă înțelegerii noastre pe Autorul cerurilor și al pământului. Ea desfășoară în fața noastră un sistem simplu, dar complet, de teologie și filozofie. Cei care studiază sârguincios Cuvântul lui Dumnezeu, care se supun sfaturilor acestuia și iubesc adevărurile lui clare vor progresa în ceea ce privește intelectul și bunele maniere! Este un dar de la Dumnezeu, care ar trebui să trezească în fiecare inimă cea mai sinceră recunoștință; căci el constituie revelația lui Dumnezeu către om.PFE 129.1

    Dacă adevărurile Bibliei sunt împletite cu viața practică, acestea vor înălța mintea de la ceea ce este pământesc și josnic. Cei care studiază Scriptura se vor dovedi oameni care exercită o influență înnobilatoare. Căutând adevărurile revelate de Scripturi, Spiritul lui Dumnezeu este adus în legătură strânsă cu căutătorul sincer al Scripturilor. Înțelegerea voinței descoperite a lui Dumnezeu dezvoltă mintea, o lărgește, o înalță și o înzestrează cu o nouă vigoare, aducându-i facultățile în contact cu adevărurile uimitoare. Dacă studiul Scripturilor constituie un lucru secundar, va fi o mare pierdere. Pentru un timp, Biblia a fost exclusă din școlile noastre și Satana a găsit un câmp bogat, în care a lucrat cu o rapiditate uluitoare, și a cules o recoltă după plăcerea lui.PFE 129.2

    Înțelegerea atinge nivelul lucrurilor cu care se obișnuiește. Dacă toți oamenii ar studia Biblia, ei ar fi mai bine dezvoltați, ar gândi mai profund, ar dovedi un înalt grad de inteligență — complet diferiți decât dacă ar studia numai științele și istoria lumii. Biblia oferă căutătorului sincer o disciplină mintală deosebită și el vine de la contemplarea lucrurilor divine cu facultățile sale îmbogățite, eul este umilit, în timp ce Îl înalță pe Dumnezeu și adevărul Său revelat. Omul este atât de mult ridicat în slăvi și se dă atât de puțină onoare lui Dumnezeu pentru că oamenii nu cunosc relatările atât de prețioase ale Bibliei. Biblia conține acea hrană de calitate de care are nevoie creștinul pentru a se putea dezvolta puternic în spirit și în intelect. Cercetarea tuturor cărților de filozofie și știință nu poate face pentru minte și pentru moralitate ceea ce poate face Biblia, dacă este studiată și pusă în practică. Prin studiul Bibliei intrăm în legătură cu patriarhii și profeții. Adevărul este îmbrăcat într-un limbaj înălțător, care exercită o influență fascinantă asupra minții; gândirea este înălțată de la lucrurile de pe pământ și este condusă să contemple slava vieții veșnice viitoare. Ce înțelepciune a omului s-ar putea compara cu măreția revelației lui Dumnezeu? Omul mărginit, care nu Îl cunoaște pe Dumnezeu, va căuta să desconsidere valoarea Scripturilor și să îngroape adevărul sub presupusa cunoaștere științifică.PFE 130.1

    Cei care se laudă cu o altă înțelepciune în afară de învățătura Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să se adape mai mult din fântâna cunoașterii, ca să poată deveni conștienți de ignoranța lor reală. Este înțelepciunea înfumurată a oamenilor, care este nebunie în ochii lui Dumnezeu. “Nimeni să nu se înșele. Dacă vreunul dintre voi vrea să fie înțelept în felul lumii, lăsați-l să devină un nebun ca să fie socotit înțelept. Căci înțelepciunea lumii acesteia este nebunie pentru Dumnezeu. Căci este scris: El îi prinde pe cei înțelepți în viclenia lor.” Cei care au doar această înțelepciune trebuie să devină nebuni în estimarea pe care și-o fac. Cea mai mare ignoranță care este acum asupra neamului omenesc ca un blestem este cu privire la cerințele Legii lui Dumnezeu; și această ignoranță este urmarea neglijării studiului Cuvântului lui Dumnezeu. Planul bine alcătuit al lui Satana este de a angaja și absorbi mintea într-atât, încât marea carte care trebuie să fie călăuză să nu fie Cartea cărților și ca păcătosul să nu poată fi condus de pe calea nelegiuirii pe calea ascultării.PFE 130.2

    Biblia nu este înălțată la locul ei și totuși cât de infinită este importanța ei pentru sufletele oamenilor. Cercetând paginile ei, noi ne aflăm în mijlocul unor scene mărețe și veșnice. Îl privim pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, venind în lumea noastră și angajându-Se în conflictul misterios care a tulburat puterile întunericului. O, cât de minunat, aproape incredibil, este că Dumnezeul cel nemărginit a consfințit umilirea scumpului Său Fiu! Fiecare cercetător al Scripturii să contemple acest lucru măreț și, în urma acestei contemplări, el nu va rămâne neînălțat, necurățit sau neînnobilat.PFE 131.1

    Biblia este cartea care dezvăluie principiile dreptății și adevărului. Ea conține tot ce este necesar pentru mântuirea sufletului și, în același timp, întărește și cultivă mintea. Dacă este folosită ca manual în școlile noastre, va fi cu mult mai eficientă decât orice altă carte din lume, fiind atât un ghid înțelept în lucrurile acestei vieți, cât și un ajutor pentru sufletul care urcă pe scara progresului, care ajunge până la cer. Dumnezeu Se preocupă de noi ca ființe intelectuale și El ne-a dat Cuvântul Său ca o candelă pentru picioarele noastre și o lumină pe cărarea noastră. “Auzirea cuvintelor Tale dă lumină; dă pricepere omului de rând.” Nu doar simpla citire a cuvântului va avea ca rezultat împlinirea scopului desemnat de cer, ci adevărul descoperit în Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să găsească o cale de intrare către inimă, pentru ca binele intenționat să poată fi dobândit.PFE 131.2

    Cei care sunt cel mai bine instruiți în cele ale științelor nu sunt întotdeauna cele mai eficiente instrumente pe care le folosește Dumnezeu. Sunt mulți care sunt lăsați deoparte și unii din cei care au fost mai puțin avantajați în a dobândi cunoștințe din cărți le iau locul, pentru că cei din urmă dețin o cunoaștere a lucrurilor practice care este esențială pentru viața de zi cu zi; în timp ce aceia care se consideră învățați încetează adesea să învețe, se socotesc atotștiutori și că nu trebuie învățați nici chiar de Isus, care a fost cel mai mare învățător pe care l-a cunoscut lumea vreodată. Cei care au crescut și s-au dezvoltat, ale căror facultăți mintale au fost cultivate prin cercetarea profundă a Scripturilor pentru a putea cunoaște voia lui Dumnezeu, vor ajunge în poziții în care vor fi folositori; căci Cuvântul lui Dumnezeu a găsit loc în viața și caracterul lor. Acesta trebuie să-și facă lucrarea sa specială, pătrunzând până la a despărți încheieturile și măduva, cercetând gândurile și intențiile inimii. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să devină hrana prin care creștinul trebuie să crească puternic în spirit și intelect, ca să se poată lupta pentru adevăr și neprihănire.PFE 132.1

    Oare de ce tinerii noștri, chiar și cei care sunt mai maturi, sunt atât de ușor duși în ispită și cad în păcat? Deoarece Cuvântul lui Dumnezeu nu este studiat și nu se meditează asupra lui așa cum ar trebui. Dacă ar fi prețuit, ar exista cinste lăuntrică, tărie de spirit și individul ar rezista ispitirilor lui Satana de a face rău. O voință puternică, fermă, hotărâtă, nu este prezentă în viață și caracter, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu nu este studiat și nu se meditează asupra lui. Nu se fac eforturi așa cum ar trebui pentru a pune în legătură mintea cu gândurile curate și sfinte și a o goli de ceea ce este necurat și neadevărat. Nu se alege partea cea bună, aceea de a sta la picioarele lui Isus, ca și Maria, pentru a învăța cele mai sfinte lecții de la divinul Învățător, pentru ca acestea să fie puse la inimă și practicate în viața zilnică. Meditația asupra lucrurilor sfinte va înălța și înnobila mintea și va forma domni și doamne creștini.PFE 132.2

    Dumnezeu nu va accepta pe nici unul dintre noi care își irosește puterile în gânduri, cuvinte sau fapte pătimașe, firești, josnice. Cerul este un loc curat și sfânt, în care nimeni nu va putea intra dacă nu este rafinat, spiritual, curat și purificat. Avem o lucrare de făcut pentru noi înșine și vom fi în stare s-o facem doar dacă luăm putere de la Isus. Biblia trebuie să constituie studiul nostru mai presus de orice altă carte. Ar trebui să o prețuim și s-o ascultăm ca fiind glasul lui Dumnezeu. Noi trebuie să vedem și să-i înțelegem restricțiile și cerințele, “să faci” și “să nu faci”, și să fim conștienți de adevărata însemnătate a Cuvântului lui Dumnezeu.PFE 133.1

    Când Cuvântul lui Dumnezeu este sfătuitorul nostru și cercetăm Scripturile pentru a avea lumină, îngerii cerului vin în preajmă și impresionează mintea, iluminează înțelegerea în așa fel, încât să se poată spune cu adevărat: “Auzirea cuvintelor Tale dă lumină; dă pricepere omului de rând”. Nu este de mirare că nu se dă pe față mai multă înțelepciune cerească în cazul tinerilor care sunt creștini, când se dă atât de puțină atenție Cuvântului lui Dumnezeu. Sfaturile divine nu sunt luate în seamă; îndemnurile nu sunt ascultate; nu se caută harul și înțelepciunea cerească, pentru ca păcatele din trecut să fie evitate, astfel încât orice pată, orice întinare, să poată fi eliminată din caracter. Rugăciunea lui David era: “Fă-mă să înțeleg calea rânduielilor Tale: iar eu voi vorbi despre lucrările Tale minunate”.PFE 133.2

    Dacă mințile tinerilor noștri, ca și ale celor de vârstă mai matură ar fi direcționate corect, atunci când se adună laolaltă, discuțiile lor ar fi îndreptate spre subiecte înălțătoare. Când mintea este curată, iar gândurile înălțate prin adevărul lui Dumnezeu, cuvintele vor fi de aceeași natură, “ca niște mere de aur în coșulețe de argint”. Însă așa cum sunt înțelese lucrurile în prezent, cu ceea ce se practică și cu un standard atât de scăzut pe care chiar creștinii sunt mulțumiți să-l mențină, conversația este fără valoare și inutilă. Este “de pe pământ, pământească”, nu are mireasma adevărului sau a cerului și nu ajunge nici măcar până la standardul aceleia practicate de cele mai cultivate clase sociale. Când Domnul Hristos și cerul constituie tema contemplării, conversația va evidenția acest lucru. Vorbirea va fi dreasă cu har, iar cel care vorbește va arăta că și-a dobândit educația în școala divinului Învățător. Psalmistul spune: “Am ales calea adevărului; am pus în fața mea judecățile Tale”. El prețuia Cuvântul lui Dumnezeu ca pe o comoară. A fost în stare să-l înțeleagă, nu l-a desconsiderat, ci l-a pus în practică în viața sa.PFE 133.3

    Dacă acest cuvânt sacru nu este apreciat, nu va fi considerat un manual sigur și demn de urmat. Orice păcat pe care îl repetăm în viața noastră trebuie îndepărtat. Trebuie dusă lupta împotriva lui până îl biruim. Domnul va conlucra cu eforturile noastre. Dumnezeu este Cel care lucrează în omul mărginit, păcătos, care dorește să fie mântuit, și voința, și înfăptuirea. Însă Dumnezeu nu va lucra fără cooperarea omului. El trebuie să-și pună la lucru toate puterile; trebuie să fie un elev capabil, dornic de a învăța la școala lui Hristos; și, pe măsură ce acceptă harul care îi este oferit cu mână largă, prezența Domnului Hristos în gând și în inimă îi va da acea putere de a decide să înlăture orice păcat, pentru ca inima să poată fi umplută cu toată plinătatea lui Dumnezeu și cu dragostea Sa.PFE 134.1

    Elevii și studenții din școlile noastre ar trebui să conștientizeze faptul că au avut rezultate scăzute datorită contemplării păcatului și că facultățile date lor de Dumnezeu au fost slăbite și au fost nepotrivite pentru creșterea morală, pentru că au fost folosite greșit. Sunt mulți care admit că acesta este adevărul. Le-a plăcut să fie mândri și îngâmfați, până ce aceste trăsături rele de caracter au devenit o putere conducătoare, stăpânindu-le dorințele și înclinațiile. În timp ce au avut doar o formă de evlavie și au adus la îndeplinire multe fapte ale îndreptățirii de sine, în realitate, nu a existat nici o schimbare reală în inimă. Ei nu au aliniat practicile vieților lor după marele standard al neprihănirii, care este clar și hotărât, și anume Legea lui Dumnezeu. Dacă și-ar compara viața cu acest standard, nu ar putea să simtă decât că sunt deficitari, păcătoși și că au nevoie de un medic. Ei pot pricepe cât de adânc au căzut doar dacă vor privi sacrificiul infinit care a fost făcut de Domnul Isus Hristos, pentru a-i ridica din ruină.PFE 134.2

    Sunt doar puțini aceia care simt caracterul grozav al păcatului și care înțeleg cât de mare este decăderea care a urmat călcării Legii lui Dumnezeu. Examinând minunatul plan al mântuirii pentru refacerea păcătosului după chipul moral al lui Dumnezeu, noi vedem că singurele mijloace pentru salvarea omului au fost puse la lucru de bunătatea și dragostea fără egal a Fiului lui Dumnezeu. El a fost singurul care a avut tăria de a Se lupta cu marele vrăjmaș al lui Dumnezeu și al omului și, în calitate de înlocuitor și siguranță a noastră, El a dat putere acelora care se agață de El prin credință, pentru a deveni biruitori în Numele Său și prin meritele Lui.PFE 135.1

    Putem vedea în crucea de pe Calvar cât L-a costat pe Fiul lui Dumnezeu să aducă mântuirea omenirii decăzute. După cum sacrificiul făcut în favoarea omului a fost deplin, la fel trebuie să fie și restaurarea omului în urma pervertirii prin păcat, o refacere completă, deplină. Legea lui Dumnezeu ne-a fost dată pentru a avea reguli care să ne călăuzească comportamentul. Nu există nici o nelegiuire pe care legea să o scuze; nu există păcat care să rămână necondamnat. Viața Domnului Hristos este o împlinire perfectă a fiecărui precept al Legii. El spune: “Eu am păzit poruncile Tatălui Meu”. Cunoașterea Legii îl va condamna pe păcătos și va zdrobi speranța din pieptul său, dacă nu Îl va vedea pe Domnul Isus ca înlocuitor și garant al său, gata să-i ierte nelegiuirea și păcatul. Apoi, prin credință în Domnul Isus Hristos, omul va face tot ce-i stă în putință, în funcție de capacitatea pe care o are, și va căuta să urmeze calea Domnului prin ascultarea de Cele Zece Porunci, iar desăvârșirea Domnului Hristos îi este atribuită pentru a acoperi nelegiuirea sufletului care se pocăiește și este ascultător.PFE 135.2

    Va trebui făcut un efort din partea multora care se pretind prieteni ai educației, pentru a face o distincție între religie și științe în școlile noastre. Ei nu ar cruța nici un efort sau cheltuială pentru a împărtăși cunoștințe lumești; însă ei nu vor să îmbine cu aceasta o cunoștință a ceea ce Dumnezeu a descoperit ca fiind desăvârșirea caracterului. și totuși, educația în ce privește adevărul lui Dumnezeu va dezvolta mintea și va oferi cunoștințe și în privința lucrurilor vremelnice. Psalmistul spune: “Frica de Domnul este începutul înțelepciunii”. Cuvintele pline de viață ale lui Dumnezeu dezvăluie înșelăciunile tatălui minciunilor. Care dintre tinerii noștri ar putea ști ceva cu privire la ceea ce este adevăr în comparație cu minciuna, dacă nu este familiarizat cu Scripturile? Simplitatea adevăratei evlavii trebuie adusă în educația tinerilor, dacă ei vor să aibă acea cunoaștere divină care să îi ajute să scape de depravarea care este în lume prin pofte. Adevărații urmași ai lui Hristos nu Îl vor sluji pe Dumnezeu doar când acest lucru se potrivește cu înclinațiile lor, ci și atunci când înseamnă tăgăduire de sine și purtarea crucii. Sfatul serios dat de apostolul Pavel lui Timotei, pentru a nu da greș în aducerea la îndeplinire a datoriei sale, ar trebui așezat în fața tinerilor de azi: “Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea; ci fii o pildă pentru credincioși: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție”. (1 Timotei 4, 12.) Trebuie dusă o luptă continuă împotriva păcatelor care continuă în viața noastră, până când acestea sunt biruite. Trăsăturile de caracter îndoielnice, fie că sunt moștenite, fie că sunt cultivate, trebuie analizate și comparate cu marele standard al neprihănirii; și în lumina reflectată de Cuvântul lui Dumnezeu, acestea trebuie înfrânte și biruite prin puterea lui Hristos. “Urmăriți pacea cu toți oamenii și sfințirea, fără de care nici un om nu va putea vedea pe Domnul.”PFE 135.3

    Zi de zi și ceas de ceas, trebuie să aibă loc în noi înșine un viguros proces de tăgăduire de sine și sfințire; apoi faptele exterioare vor sta drept mărturie că Domnul Isus locuiește în inimă prin credință. Sfințirea nu închide căile sufletului în privința cunoașterii, ci dezvoltă mintea, o inspiră să cerceteze adevărul, ca după o comoară ascunsă; iar cunoașterea voinței lui Dumnezeu face să înainteze lucrarea de sfințire. Există un cer și, oh, cât de serios ar trebui să luptăm ca să ajungem în el! Fac apel la voi, elevi și studenți din școlile și colegiile noastre, să credeți în Domnul Isus ca fiind Mântuitorul vostru. Credeți că El este gata să vă ajute prin harul Său, atunci când voi veniți cu sinceritate în fața Lui. Trebuie să vă luptați pentru cununa vieții. Luptați, pentru că Satana vrea să vă prindă în strânsoarea sa; și dacă voi înșivă nu vă smulgeți de acolo, veți fi paralizați și distruși. Vrăjmașul este la dreapta voastră, la stânga voastră, în fața și înapoia voastră; voi trebuie să îl călcați în picioare. Luptați, pentru că trebuie să câștigați o cunună. Luptați, pentru că, dacă nu câștigați cununa, veți pierde totul în această viață și în viața viitoare. Luptați, însă în puterea Mântuitorului nostru înviat.PFE 136.1

    Vor dori oare elevii și studenții din școlile noastre să studieze și să imite caracterul Aceluia care a venit din cer pentru a le arăta cum trebuie să fie, dacă vor să intre în Împărăția lui Dumnezeu? V-am adus solia apropiatei reveniri a Fiului lui Dumnezeu pe norii cerului, cu putere și slavă mare. Nu v-am prezentat un anumit timp, ci v-am repetat chiar îndemnul Domnului Hristos, să vegheați în vederea rugăciunii: “Căci Fiul omului va veni în ceasul în care nici nu vă gândiți”. (Luca 12, 40.) Această avertizare a străbătut veacurile și a ajuns în timpul nostru ca un ecou: “Iată, Eu vin curând; și răsplata mea este cu Mine ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul, cel dintâi și cel de pe urmă. Ferice de cei care țin poruncile Sale, ca să aibă drept la pomul vieții și să poată intra pe porți în cetate”. The Review and Herald, August 21, 1888.PFE 137.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents