Beția mintală

Ce ar trebui să citească copiii noștri? Iată o întrebare serioasă, care necesită un răspuns serios. Sunt îngrijorată când văd în familii creștine ziare și reviste care conțin povești care nu influențează mintea în bine. I-am urmărit pe cei care au gust pentru ficțiune și care și-l cultivă. Ei au avut privilegiul de a asculta adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu, de a se familiariza cu convingerile pe care este întemeiată credința noastră; însă ei au crescut până la vârsta maturității lipsiți de adevărata evlavie. Acești tineri atât de prețioși au nevoie să pună la temelia caracterului lor cel mai bun material — dragostea și frica de Dumnezeu și cunoașterea lui Hristos. Însă mulți nu au o cunoaștere inteligentă a adevărului, așa cum este acesta în Isus. Mintea lor se hrănește cu povestiri senzaționale. Ei trăiesc într-o lume fictivă și nu sunt pregătiți pentru datoriile practice ale vieții. Am urmărit copii cărora li s-a îngăduit să crească în acest mod. Fie că sunt în cămin sau în altă parte, ei sunt ori fără astâmpăr, nervoși sau visători, ori sunt incapabili de a conversa, fie și asupra celor mai comune subiecte. Facultățile nobile, cele care puteau fi întrebuințate în vederea atingerii unor scopuri înalte, au fost degradate, ajungând la contemplarea lucrurilor ușuratice sau chiar mai rău decât atât, până ce posesorul acestora a ajuns să fie satisfăcut cu asemenea subiecte și doar cu greu mai poate ajunge la ceva mai înalt. Gândul sau conversația cu privire la cele religioase au devenit pentru el plictisitoare. Hrana mintală pentru care căpătase o oarecare plăcere a fost contaminată în efectele ei, care l-au condus spre gânduri necurate și senzuale. Cu toată sinceritatea am simțit milă pentru aceste suflete când mi-am dat seama cât de mult pierd neglijând ocaziile de a-L cunoaște pe Hristos, în care sunt concentrate toate speranțele noastre pentru viața veșnică. Cât de mult timp prețios este irosit, timp în care ei ar putea studia Modelul în privința adevăratei evlavii.PFE 162.1

Am cunoscut personal pe câțiva care și-au pierdut tonusul sănătos al minții datorită unor obiceiuri greșite în privința lecturii. Ei trec prin viață având o imaginație bolnavă, amplificând orice necaz, cât de mic. Lucruri pe care o minte sănătoasă, sensibilă, nici nu le-ar băga în seamă devin pentru ei necazuri de nesuportat, obstacole de netrecut. Pentru ei, viața este o umbră continuă.PFE 162.2

Cei care și-au îngăduit obiceiul de a alerga nebunește după povești excitante își mutilează puterea mintală și se descalifică singuri de a avea gânduri și o minte viguroasă. Există acum bărbați și femei care se află în declinul vieții pentru că nu și-au putut reveni niciodată de pe urma efectelor lecturilor necumpătate. Obiceiul format în primii ani s-a dezvoltat o dată cu creșterea lor și s-a întărit concomitent cu puterea lor; iar eforturile de a-l birui, deși hotărâte, au fost doar parțial încununate de succes. Mulți nu au putut reveni niciodată la vigoarea mintală pe care au avut-o inițial. Toate încercările de a deveni creștini practici se sfârșesc doar cu o dorință nefinalizată. Ei nu pot deveni cu adevărat asemenea Domnului Hristos și continuă să-și hrănească mintea cu acest fel de literatură. Nici în plan fizic efectele nu sunt mai puțin dezastruoase. Sistemul nervos este în mod inutil împovărat prin această pasiune pentru citit. În unele cazuri, tineri și chiar cei maturi au fost loviți de paralizie nu dintr-o altă cauză decât aceea a cititului în exces. Mintea a fost continuu ținută într-o stare de excitare, până când mecanismul delicat al creierului a slăbit atât de mult, încât nu s-a mai putut pune în mișcare, iar consecința a fost paralizia.PFE 163.1

Când este cultivat apetitul pentru povestiri excitante, senzaționale, gustul moral este pervertit, iar mintea nu este satisfăcută până nu este hrănită continuu cu această hrană fără valoare, nesănătoasă. Am văzut tinere, așa-zis creștine, care nu erau fericite până nu aveau la îndemână vreun roman nou sau vreo revistă cu povestiri. Mintea tânjea după stimulente exact așa cum bețivul dorește băutura îmbătătoare. Acești tineri nu manifestă un spirit de devoțiune; nici o lumină cerească nu poate străluci asupra celor din preajma lor spre a-i conduce la fântâna cunoașterii. Ei nu au o experiență religioasă profundă. Dacă această categorie de cărți nu ar fi stat mereu în preajma lor, ar mai fi existat nădejde pentru îndreptarea lor; însă ei tânjesc după ele și le obțin.PFE 163.2

Sunt îndurerată să văd tineri și tinere ruinându-și utilitatea în această viață și nedobândind acea experiență care îi va pregăti pentru viața veșnică și societatea cerească. Nici nu se poate găsi un nume mai potrivit pentru această stare decât acela de “beție mintală”.PFE 164.1

Obiceiurile de necumpătare în privința cititului exercită o influență periculoasă asupra creierului la fel ca și necumpătarea în mâncare și băutură.PFE 164.2

Cea mai bună cale pentru a preveni creșterea acestui rău este de a ne preocupa de teren. Este nevoie de cea mai mare grijă și atenție pentru cultivarea minții și semănarea pe acest teren a prețioaselor semințe ale adevărului biblic. Domnul, în marea Sa îndurare, ne-a descoperit în Scripturi regulile privitoare la o viață sănătoasă. El ne spune ce păcate să evităm; El ne explică planul mântuirii și ne arată calea către cer. El i-a inspirat pe oamenii sfinți să scrie, spre folosul nostru, învățături clare cu privire la pericolele care ne înconjoară pe cale și cum să scăpăm de ele. Cei care ascultă de îndemnul de a cerceta Scripturile nu vor ignora aceste lucruri. În mijlocul primejdiilor din timpul sfârșitului, fiecare membru al bisericii ar trebui să înțeleagă argumentele pe care se întemeiază nădejdea și credința sa — argumente care nu sunt dificil de înțeles. Există suficiente lucruri cu care să ne ocupăm mintea, dacă vrem să creștem în harul și cunoașterea Domnului nostru Isus Hristos.PFE 164.3

Noi suntem mărginiți, însă trebuie să avem un simț al infinitului. Mintea trebuie pusă la lucru pentru a-L contempla pe Dumnezeu și minunatul Său plan de mântuire. Sufletul va fi astfel înălțat mai presus de ceea ce este pământesc, obișnuit, și se va îndrepta spre ceea ce este nobil și veșnic. Gândul că noi facem parte din lumea lui Dumnezeu, în prezența marelui Creator al Universului, care l-a făcut pe om după asemănarea Sa, va conduce mintea pe un câmp mult mai larg de meditație. Este un gând măreț acela că ochiul lui Dumnezeu veghează asupra noastră, că El ne iubește, că ne poartă atât de mult de grijă, încât a dat pe scumpul Său Fiu pentru a ne răscumpăra, pentru ca să nu pierim în starea noastră nenorocită; iar acela care își deschide inima să primească și să contemple astfel de teme nu se va mulțumi niciodată să zăbovească asupra subiectelor banale, senzaționale.PFE 164.4

Dacă Biblia ar fi studiată așa cum ar trebui, oamenii ar avea un intelect puternic. Subiectele pe care le tratează Cuvântul lui Dumnezeu, simplitatea plină de demnitate cu care sunt prezentate, temele nobile pe care acesta le aduce în fața minții dezvoltă în om facultăți care altfel nu ar fi dezvoltate. În Biblie se deschide în fața imaginației un câmp nelimitat. Cercetătorul acestor teme mărețe se întoarce de la contemplarea lor, de la cugetarea asupra acestor subiecte distinse, cu mintea și cu simțămintele mai curate decât dacă și-ar fi petrecut timpul citind orice altă lucrare de origine omenească, fără să mai punem în calcul pe cele cu un caracter minor. Mințile tinere pierd ocazia de a atinge cea mai nobilă dezvoltare atunci când neglijează cea mai înaltă sursă a înțelepciunii — Cuvântul lui Dumnezeu. Motivul pentru care avem atât de puțini oameni cu o minte dezvoltată, de o valoare statornică și solidă, este că nu mai există frică de Dumnezeu, Dumnezeu nu mai este iubit, iar principiile religioase nu sunt puse în practică în viața de zi cu zi așa cum ar trebui.PFE 165.1

Dumnezeu dorește ca noi să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a ne cultiva și întări puterile intelectuale. Noi am fost creați pentru o existență mai înaltă, mai nobilă, decât viața pe care o avem acum. Trebuie să folosim timpul prezent ca să ne pregătim pentru viața veșnică. Oare unde am putea găsi teme mai mărețe pentru contemplare sau un subiect mai interesant pentru gândurile noastre decât în adevărurile sublime desfășurate în Biblie? Aceste adevăruri vor face o lucrare puternică în favoarea omului, iar el nu are de făcut decât să le urmeze. Însă cât de puțin este studiată Biblia! Zăbovim asupra oricăror subiecte neimportante, numai asupra acestuia nu. Dacă Biblia ar fi studiată mai mult, dacă adevărurile ei ar fi înțelese mai bine, noi am fi un popor mult mai luminat și mai inteligent. Îngerii din lumea luminii stau alături de căutătorul sincer după adevăr pentru a-i impresiona și ilumina mintea. Cel care are înțelegerea întunecată poate găsi lumină prin cunoașterea Scripturii. — Cumpătarea creștină și igiena biblică, 123-26 (1890).PFE 165.2