Închiderea individuală a timpului de proba este determinată de rezistența continuă fața de lucrarea Duhului Sfânt

“Când El părăsește Sanctuarul, întunericul acoperă pe locuitorii pământului. În acest timp grozav cel drept trebuie să trăiască înaintea unui Dumnezeu Sfânt, fără mijlocitor. Frâul care a fost pus celor nelegiuiți este îndepărtat și Satana are stăpânire deplină peste cel care a rămas până la urmă nepocăit. Îndelunga răbdare a lui Dumnezeu s-a sfârșit. Lumea a lepădat harul Său, a disprețuit iubirea Sa și a călcat în picioare Legea Sa. Nelegiuiții au trecut hotarul milei; Duhul lui Dumnezeu, căruia i-au rezistat cu încăpățânare, a fost până la urmă retras. Neocrotiți de harul divin, ei nu au nici o apărare de cel rău. Satana va arunca atunci pe locuitorii pământului într-o strâmtorare mare, cea din urmă. Când îngerii lui Dumnezeu încetează să mai țină în frâu vânturile sălbatice ale patimii omenești, toate elementele de luptă vor fi lăsate libere. Pământul întreg va fi adus într-o ruină mai grozavă decât aceea care a venit peste Ierusalimul din vechime.” — (The Great Controversy, 614.)GA 165.1