Isus a fost ispitit prin slăbiciunile naturii omenești

“Isus a venit în lume ca ființă omenească, pentru a se familiariza cu ființele omenești și a se apropia de ele în nevoile lor. El a fost născut ca un copilaș în Betleem. A crescut la fel cum cresc alți copii. Și de la tinerețe către maturitate, în timpul întregii Sale vieți pământești, El a fost asaltat de ispitele cele mai crude ale Satanei.GA 252.4

Adam a fost ispitit de vrăjmaș și a căzut. N-a fost un păcat mic cel ce i-a pricinuit căderea deoarece Dumnezeu l-a făcut sfânt și neprihănit după Chipul Său. El era la fel de nevinovat ca îngerii dinaintea tronului. În el nu exista nici un principiu corupt, nici o tendință spre rău. Dar când Hristos a venit să întâmpine ispitele Satanei, El a purtat un trup degenerat de păcat. În pustie, slăbit fizic, după un post de patruzeci de zile, El și-a întâlnit adversarul. Demnitatea Sa a fost pusă la încercare, autoritatea Sa discutată și devotamentul față de Tatăl Său atacat de dușmanul decăzut.” — (The Signs of the Times, 7 octombrie, 1900.)GA 253.1

“În propria noastră putere este cu neputință să aducem la tăcere pretențiile firii noastre decăzute. Pe calea aceasta, Satana va aduce ispitele asupra noastră. Hristos știe că vrăjmașul va veni la orice ființă omenească, căutând să profite de slăbiciunile moștenite și să ademenească prin minciunile și viclenia lui pe toți aceia care nu și-au pus încrederea în Dumnezeu. Mergând pe drumul pe care trebuie să meargă omul, Domnul a pregătit calea ca să biruim. Nu este voia Lui ca noi să fim dezavantajați în lupta cu Satana. El nu vrea să fim intimidați sau descurajați de atacurile șarpelui, ‘îndrăzniți’, zice El, ‘Eu am biruit lumea’. Ioan 16, 33.GA 253.2

Acela care se luptă împotriva puterii apetitului, să privească la Mântuitorul în pustia ispitei. Să-L vadă în agonie pe cruce, când a strigat: ‘Mi-e sete’. El a suportat tot ce am putea avea noi de suportat. Biruința Lui este biruința noastră.” — (The Desire of Ages, 122-123.)GA 253.3