Fanatismul va fi văzut din nou

[44] Am căutat o modalitate de a publica din nou unele dintre acele experiențe timpurii, așa încât mai mulți dintre cei aflați în poporul nostru să poată fi informați, deoarece știu de multă vreme că fanatismul se va manifesta din nou, pe căi diferite. Noi trebuie să ne întărim poziția, insistând asupra Cuvântului lui Dumnezeu și evitând orice practici neobișnuite și ciudate pe care unii le vor adopta și le vor aplica foarte repede. Dacă vom îngădui confuziei să intre în rândurile noastre, nu vom putea să ne încheiem lucrarea așa cum ar trebui. (…)SA2 23.2

De-a lungul anilor de slujire a Domnului Hristos pe pământ, femeile evlavioase au ajutat lucrarea îndeplinită de Mântuitorul și ucenicii Săi. Dacă aceia care se împotriveau lucrării Sale ar fi putut să descopere ceva care nu era în regulă în comportamentul acestor femei, lucrarea s-ar fi oprit imediat din cauza aceasta. Deși femeile au lucrat împreună cu Hristos și cu apostolii, întreaga lucrare a fost condusă la un nivel așa de înalt, încât toți s-au aflat deasupra oricărei umbre de suspiciune. Nu a putut fi găsită nicio ocazie pentru a fi adusă vreo acuzație. Mintea tuturor a fost îndrumată mai degrabă spre Scripturi, decât spre oameni. Adevărul a fost propovăduit într-un mod lămurit și atât de clar, încât toți au putut să-l înțeleagă.SA2 23.3

Cât de teamă îmi este ca nu cumva în mijlocul poporului nostru să fie adus ceva care să aibă o natură fanatică. Sunt foarte mulți oameni care au nevoie de sfințire, dar ei trebuie să fie sfințiți prin ascultarea de mesajul adevărului. (…)SA2 23.4

Nu putem să îngăduim ca oamenii iritabili din mijlocul nostru să se manifeste într-o modalitate care ar nimici influența noastră asupra acelora la care dorim să ajungem, ca să le vestim adevărul. Am avut nevoie de ani de zile pentru a desființa impresia nefavorabilă pe care au avut-o cei necredincioși despre adventiști, din cauză că au aflat despre faptele ciudate și nelegiuite ale fanaticilor aflați în mijlocul nostru în primii ani ai existenței noastre ca popor deosebit. — Manuscrisul 115, 1908SA2 23.5