Lucifer devine Satana

Satana ... s-a hotărât să facă din sine însuși un centru de influență. Dacă nu putea fi cea mai înaltă autoritate în ceruri, el avea să fie cea mai înaltă autoritate în răscoala împotriva guvernării din ceruri. El voia să fie cap, nu pentru a fi controlat, ci pentru a controla. — The Review and Herald, 16 aprilie, 1901.AÎ 42.1

Mulți dintre simpatizanții lui Satana au fost înclinați să țină seama de sfatul îngerilor credincioși, să se pocăiască în urma nemulțumirii lor și să-și recapete încrederea din partea Tatălui și a scumpului Său Fiu. Răzvrătitul cel puternic a declarat atunci că el cunoaște Legea lui Dumnezeu și că, dacă se va supune în ascultare servilă, onoarea îi va fi luată și nu mai avea să-i fie încredințată misiunea lui cea înaltă. Le-a spus că, el împreună cu ei, au mers prea departe și că el va înfrunta cu curaj consecințele; căci niciodată nu avea să se închine în supunere servilă în fața Fiului lui Dumnezeu; că Dumnezeu nu-i va ierta și că acum ei trebuie să-și declare libertatea și să câștige prin forță poziția și autoritatea care nu le-au fost acordate de bunăvoie. — The Spirit of Prophecy 1:20, 21.AÎ 42.2

În privința lui Satana, era adevărat că el mersese prea departe pentru a se mai putea întoarce; însă nu la fel stăteau lucrurile cu cei care fuseseră orbiți de înșelăciunile lui. Acestora, sfaturile și rugămințile îngerilor credincioși le-au deschis o ușă a speranței; și, dacă ar fi ținut seama de avertizare, s-ar fi smuls din cursa lui Satana. Însă mândria, devotamentul pentru conducătorul lor și dorința după libertate fără restricții au biruit, iar apelurile dragostei și harului divin au fost în final respinse. — Patriarchs and Prophets, 41.AÎ 42.3