Elisei

În 2 Regi, citim cum îngeri sfinți au venit cu misiunea de a apăra pe aleșii Domnului. Profetul Elisei se afla la Dotan și regele [Siriei] ... a trimis într-acolo cai și care și o mare oștire ca să-l prindă. “Și când slujitorul lui Dumnezeu s-a trezit devreme și a ieșit, iată că o oștire înconjura cetatea cu cai și care. Și slujitorul i-a zis: ‘Ah, Domnul meu, ce vom face?’” — Australian Union Gleaner, 20 august, 1902.AÎ 134.1

“Nu te teme” a fost răspunsul profetului; “căci cei ce sunt cu noi sunt mai mulți decât cei ce sunt cu ei”. Iar apoi, pentru ca slujitorul să se convingă el singur, “Elisei s-a rugat și a spus: ‘Deschide-i Doamne ochii, ca să poată vedea’”. “Și Domnul a deschis ochii tânărului; și el a văzut: și iată că muntele era plin de cai și care de foc împrejurul lui Elisei”. În jurul slujitorului lui Dumnezeu și al oștirilor armate era un cordon de îngeri din ceruri. Ei au venit cu mare putere, nu ca să nimicească, nu ca să pretindă omagii, ci pentru a tăbărî și sluji în jurul acelora care erau slujitori slabi și neajutorați ai Domnului. — Prophets and Kings, 256, 257.AÎ 134.2

Nu i-a fost dat lui Elisei ca să-și urmeze stăpânul într-un car de foc. Domnul a îngăduit ca asupra lui să vină o boală de durată. În timpul îndelungatelor ore de slăbiciune și suferință omenească, credința sa s-a prins cu putere de făgăduințele lui Dumnezeu și El trimitea întotdeauna pe mesagerii Săi cerești ca să-l mângâie și să-i aducă pace. La fel ca atunci când, pe înălțimile Dotanului, a văzut oștirile cerului care-i înconjurau, carele de foc ale lui Israel și călăreții, tot așa și acum, el era conștient de prezența plăcută a îngerilor; și credința lui era întărită. — Prophets and Kings, 263, 264.AÎ 134.3