Persoană demnă de încredere

Pastorii au nevoie de o experiență constantă, nu de una care se aprinde la ocazii speciale, pentru ca apoi să pâlpâie slab. — Pastorii lui Isus Hristos trebuie să-i învețe pe oameni, atât în comunitate, cât și la nivel personal, că o mărturisire de credință, chiar și din partea adventiștilor de ziua a șaptea, dacă nu izvorăște dintr-o evlavie sinceră, este lipsită de orice putere spre bine. Lumina religioasă trebuie să strălucească dinspre biserică, și în mod special dinspre pastori, cu raze constante, luminoase. Nu trebuie să se aprindă doar la ocazii speciale, pentru ca apoi să scadă și să pâlpâie, ca și când ar fi pe punctul de a se stinge. — 5T 531.LP 17.4

Dacă un pastor nu este demn de încredere, niciun alt dar nu poate suplini acest lucru.— Fratele C. poate predica de așa natură, încât să trezească interesul unei comunități, iar dacă aceasta ar fi tot ceea ce este necesar pentru a fi un predicator de succes, atunci o anumită categorie de frați și de surori ar avea dreptate în privința lui. Dar el nu este un lucrător conștiincios, nu este demn de încredere. — 1T 448.LP 17.5