Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Mărturisind pentru Hristos

    Dumnezeu ne-a dat darul vorbirii pentru a putea spune altora ce face El pentru noi, pentru ca dragostea și compasiunea Lui să poată mișca și alte inimi și astfel și alte suflete să-L laude pe Cel ce i-a chemat din întuneric la minunata Sa lumină. “Voi sunteți martorii Mei”, spunea Domnul. (Isaia 43, 10.) Dar toți cei chemați să fie martori pentru Hristos trebuie, pentru a da o mărturie eficientă, să învețe de la El. În calitate de copii ai Împăratului ceresc, ei trebuie să se autoeduce pentru a da mărturie cu glas clar, distinct și astfel încât nimeni să nu aibă impresia că au vreo rezervă în a vorbi despre îndurările Domnului.SP 243.1

    În adunarea publică, rugăciunea trebuie astfel înălțată, încât toți să o înțeleagă; cei care se roagă trebuie să urmeze exemplul dat în frumoasa rugăciune domnească. Aceasta este simplă, clară, inteligibilă, nu lungă și fără viață, așa cum sunt uneori rugăciunile înălțate în public. Aceste rugăciuni lipsite de duh mai bine n-ar mai fi rostite, pentru că nu sunt decât o formă și sunt lipsite de putere de viață și nu reușesc să binecuvânteze sau să zidească.SP 243.2

    Apostolul Pavel scrie: “Chiar și lucrurile neînsuflețite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută; dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta? Și dacă trâmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vânt.SP 243.3

    Sunt multe feluri de limbi în lume, totuși nici una din ele nu este fără sunete înțelese. Dar dacă nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește va fi un străin pentru mine. Tot așa și voi, fiindcă râvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a bisericii.” (1 Corinteni 14, 7-12.)SP 244.1

    În toate serviciile noastre religioase, trebuie să căutăm zidirea altora, lucrând tot ce ne stă în putere pentru desăvârșirea bisericii. “De aceea, cine vorbește în altă limbă, să se roage să aibă și darul s-o tălmăcească. Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod. Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea. Altminterea, dacă aduci mulțumiri cu duhul, cum va răspunde ‘Amin’ la mulțumirile pe care le aduci tu cel lipsit de daruri, când el nu știe ce spui? Negreșit, tu Îi mulțumești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufletește.SP 244.2

    Mulțumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toți. Dar în biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț pe alții, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă.” (1 Corinteni 14, 13-19.)SP 244.3

    Principiul prezentat de Pavel, referitor la darul limbilor, este în aceeași măsură aplicabil la folosirea glasului în rugăciune și adunări publice. Nu vrem, prin asta, ca acela care este deficitar în această privință să nu se mai roage public sau să nu mai dea mărturie despre puterea și dragostea lui Hristos.SP 245.1

    Nu scriu aceste lucruri pentru a vă închide gura. Deja se tace prea mult în adunările noastre. Scriu, însă, pentru ca să vă dedicați vorbirea Celui care v-a dat acest dar și să puteți înțelege necesitatea cultivării ei pentru a putea zidi biserica prin ceea ce spuneți. Dacă v-ați făcut obiceiul să vorbiți într-un mod nedeslușit, trebuie să considerați aceasta un defect și să depuneți eforturi stăruitoare pentru a birui acest defect, pentru a-L putea slăvi pe Dumnezeu și a-i putea zidi pe copiii Săi.SP 245.2

    În adunările noastre de cult, glasul nostru trebuie să exprime, prin rugăciune și laudă, adorarea față de Tatăl ceresc, pentru ca toți să poată afla că ne închinăm lui Dumnezeu în simplitate, în adevăr și în frumusețea sfințeniei. Într-adevăr, în această lume a păcatului și a ignoranței, este prețios darul vorbirii cu muzicalitatea glasului omenesc, atunci când acesta este consacrat slăvirii Celui care ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi.SP 245.3

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents