Amabilitate creștină

Profesorul aspru, plin de critică, extrem de exigent și insensibil, trebuie să se aștepte la același spirit manifestat de elevi față de el. Cel care vrea să-și păstreze demnitatea și respectul trebuie să fie atent să nu rănească fără nici un rost respectul de sine al altora. Această regulă trebuie respectată cu sfințenie chiar și față de cei mai slabi, mai mici sau mai greoi elevi. Nu știți ce intenții are Dumnezeu cu acești aparent neinteresanți tineri. El a acceptat, în trecut, persoane la fel de puțin promițătoare, pentru a face o mare lucrare pentru El. Duhul Său în acțiune a deșteptat orice capacitate la o activitate viguroasă. Domnul a văzut în acele pietre aspre, dure, materialul prețios care va rezista testului furtunii, arșiței și presiunii. Dumnezeu nu vede ca omul. El nu judecă după aparență, ci caută judicios la inimă și la minte.SP 93.2

Profesorul trebuie să se poarte întotdeauna ca un gentleman creștin. El trebuie să se prezinte ca un prieten și sfătuitor al elevilor săi. Dacă toți oamenii noștri — profesori, pastori și membri laici — ar cultiva spiritul amabilității creștine, ar găsi mai ușor drumul spre inima oamenilor și mult mai mulți ar fi determinați să cerceteze și să primească adevărul. Atunci când fiecare profesor va uita de sine și va simți un profund interes pentru reușita și binele elevilor săi, conștient că aceștia sunt proprietatea lui Dumnezeu și că el va trebui să dea socoteală de influența avută asupra minții și caracterului lor, vom avea o școală în care îngerii se vor bucura să zăbovească. Isus va privi aprobator lucrarea lor și-și va trimite harul în inima elevilor.SP 93.3